 | as |
|
| Frecventare [ frec-ven-ta-re ] VEZI SINONIME PENTRU frecventare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului frecventare în mai multe dicționareDefinițiile pentru frecventare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru FRECVENTARE: FRECVENTÁRE substantiv feminin Acțiunea de a frecventa școli, cursuri, conferințe etc. Lipsa de școli, taxe împovărătoare, scumpetea manualelor și a rechizitelor școlare făceau practic cu neputință frecventarea școlilor de către sute de mii de copii ai muncitorilor și țăranilor muncitori. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2757. ♦ (Franțuzism) Faptul de a vizita pe cineva, de a veni în contact cu cineva. Alții forțează celebritatea prin frecventarea oamenilor mari. ANGHEL-IOSIF, C. L. 106. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru FRECVENTARE: FRECVENTÁRE, frecventări, substantiv feminin Acțiunea de a frecventa și rezultatul ei. – vezi frecventa. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru FRECVENTARE: FRECVENTÁRE, frecventări, substantiv feminin Acțiunea de a frecventa și rezultatul ei. – vezi frecventa. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru FRECVENTARE: FRECVENTÁRE substantiv feminin Acțiunea de a frecventa și rezultatul ei. [< frecventa]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru frecventare: frecventáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat frecventării; plural frecventări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru frecventare: frecventáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat frecventắrii; plural frecventắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru FRECVENTARE: FRECVENTARE substantiv urmare. (frecventare unei forme de învățămînt.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'FRECVENTARE' FRECÚȘURIFRECVÉNTFRECVENTÁfrecventábilFRECVENTÁREFRECVENTÁTFRECVENTATÍVfrecventatoáreFRECVENTATÓR |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL FRECVENTARE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului frecventare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Frecventare unei forme de învățământ. Frecventare unei forme de învățămînt. |
GRAMATICA cuvântului FRECVENTARE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului frecventare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul FRECVENTARE poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE frecventare? Vezi cuvântul frecventare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul frecventare?[ frec-ven-ta-re ] Se pare că cuvântul frecventare are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL FRECVENTARE |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A da glas?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul frecventare are forma: frecventări
