eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție framinta


PROPOZIȚIIEXPRESII GRAMATICĂSILABE
Frămînta [ fră-mîn-ta ]
VEZI SINONIME PENTRU frămînta PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului framinta în mai multe dicționare

Definițiile pentru framinta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru FRĂMÎNTA:
FRĂMÎNTÁ, frămî́nt, verb

I. tranzitiv

1. (Folosit și absolut; cu privire la aluaturi sau la pîine în cursul procesului de fabricație) A apăsa cu mîinile, amestecînd bine, spre a transforma într-o masă uniformă. Cine nu va să frămînte toată ziua cerne, zice proverbul. BOLLIAC, O. 54. Frămîntat-a ș-a dospit, Și cuptorul l-a umplut, Și colacii au crescut. ANT. literar popular I 623. Spune-i tu măicuței mele Pîne să nu mai frămînte. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 172.
       • figurat (Cu aluzie la acțiunea de amestecare) Eram de-abia la jumătate calea; conacul lui Hagi-Pancu era încă departe și Harap frămînta apa și noroiul pînă la genunchi. GALACTION, O. I 79. Pămîntul acesta este frămîntat cu sîngele moșilor și al strămoșilor noștri! BĂLCESCU, O. I 186.
       • A frămînta pămîntul = a bate pămîntul cu piciorul prin lovituri puternice și repetate. Fetele jucau ușurel, fără să zîmbească, cu genele plecate; iar flăcăii frămîntau pămîntul, se răsuceau pe loc, băteau din călcîie tactul horii și strigau. SADOVEANU, O. I 73. Ei frămîntau pămîntul sub un brîu sau o bătută nebună. HOGAȘ, DR. II 180. Caii-n neastîmpăr frămîntă-n loc pămîntul. ALECSANDRI, P. A. 144.
♦ A lovi de repetate ori o persoană trîntită la pămînt. Trîntește baba în mijlocul casei și-o frămîntă cu picioarele. CREANGĂ, P.

13. Nu l-am frămîntat, nu l-am zdrobit subt picioarele mele pe omul acesta! NEGRUZZI, S. III 301.

2. figurat (Cu privire la gînduri, idei, planuri) A examina pe toate părțile. A gîndit, a frămîntat singur, lung, cele spuse. CAMIL PETRESCU, T. II 59. Lucra, nu lucra Că toată ziua Din ochi măsura, Gîndu-și frămînta. TEODORESCU, P. P. 462.
♦ (Cu privire la cap sau minte considerate ca sediu al gîndurilor) A supune unor eforturi, unor sforțări. Tot frămîntîndu-mi mintea să știu cum a venit... am adormit. ISPIRESCU, L. 300. Îmi băteam capul și mintea-mi frămîntam. NEGRUZZI, S. II 233. Neavînd ce să fac, îmi frămînt capul cu gînduri de tot felul. RUSSO, O. 136.
       • reflexiv De verb reflexiv:eo trei zile mă tot frămînt cu mintea... Ca o fiară-n cușcă umblu de colo-colo. VLAHUȚĂ, O. A. 493. Toată noaptea cea dinainte de plecare, pînă s-au revărsat zorile, m-am frămîntat cu gîndul fel și chip. CREANGĂ, A. 122.
♦ (Despre stări sufletești și despre cauzele exterioare ale stărilor sufletești) A neliniști, a preocupa, a agita, a îngrijora. El cîștiga atît cît existența-i să nu-l frămînte. PAS, Z. I 95. Polixenia rămăsese cu o părere de rău, care o frămînta zilnic. BASSARABESCU, vezi

11. Nici verb reflexiv:eau să știu de ce te doare, De grijile ce te frămîntă. VLAHUȚĂ, O. A. 29. Radu iute-ncăleca... Nebăut și nemîncat, De dor mare frămîntat. ALECSANDRI, P. P. 197.
       • reflexiv Frămîntîndu-se de mîhnire, se gîndea ce să răspunză el împărătesei. ISPIRESCU, L. 109. Nu sînt de părere că trebuie să te frămînți așa tare cu firea. ODOBESCU, S. III 48.

3. A mișca puternic, a agita. Alte vînturi, proaspete, frămîntă Codrii tineri. BENIUC, vezi 80. Vîntul îi frămînta poalele mantalei. CAMILAR, TEM.

6. Roata frămînta apa și valuri mici veneau la mal. DUNĂREANU, CH. 48.
       • figurat Îți gîngurește glasul, Vorbe să frămînte. COȘBUC, P. II 270. Viscolul frămîntă lumea! ALECSANDRI, P. A. 113.
       • reflexiv (Despre lucruri văzute în mișcare) Pe cer se frămîntă norii goniți spre apus. STANCU, despre 23. Pe cînd Mureșul curge liniștit printre coline, Oltul se frămîntă, se întoarce din drum. BOGZA, C. O.

11. Trenul trecu vuind peste podul alb, și sălciile de dedesubt se frămîntară ca smulse de furtună. C. PETRESCU, S. 33. Izbind s-or frămînta Eternele valuri. EMINESCU, O. I 225.
       • reflexiv figurat Inima i se frămînta într-o emoție aproape dureroasă. REBREANU, P. S. 22. Se frămînt-o lume-n minte-i, Ca-n adîncul unei mări. VLAHUȚĂ, O. A. 168.
♦ reflexiv (Despre ființe) A se mișca de colo pînă colo sau încolo și încoace, a nu avea astîmpăr; a se agita. Un cal părea că se frămîntă în zăbale, bătînd pămîntul uscat cu copitele. SADOVEANU, O. VII 28. Se frămînta sucit, de parcă avea un pumnal între umeri. CAMIL PETRESCU, N. 152. Lăutarii... se frămîntau mai abitir ca jucătorii, mutîndu-se de ici-colo, îndemnîndu-se unul pe altul. REBREANU, R. I 125. Toată ziua era în picioare, se frămînta căutîndu-și de lucru de la un pat la altul. BART, E. 313.
♦ A învîrti, a răsuci (un obiect) în mînă. Se juca Zarinca, frămîntînd crenguța de salcie între degete. STANCU, D.

11.
       • (În unele construcții fixe) A-și frămînta mîinile = a-și freca mîinile puternic și repetat (sub stăpînirea unei stări sufletești puternice). Își frămînta mîinile neliniștit, parcă-i lipsea ceva. CAMILAR, TEM.

15.
♦ A fricționa, a face masaj. Ne așază cu capul în poala ei, ne trage pe la tîmple, ne trage pe la grumaz, apoi ne frămîntă încheieturile mîinilor, degetele. STANCU, despre 276.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

FRĂMÎNTA
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru FRĂMÎNTA:
FRĂMÎNTA verb

1. a plămădi, (regional) a zolga, a zoli, (învechit) a soage. (A framinta aluatul.)

2. a învîrti, a răsuci, a suci. (framinta batista în mînă.)

3. a (se) agita, a clocoti, a fremăta, a (se) învolbura, a (se) zbate, a (se) zbuciuma, (învechit și regional) a sălta, (învechit) a (se) sălbătici. (Apele crescute se framinta în matcă.)

4. a se agita, a colcăi, a (se) foi, a forfoti, a furnica, a mișui, a mișuna, a roi, a viermui, (popular) a bîjbîi, (învechit și regional) a jimi, (regional) a fojgăi, a vîșca, (prin Transilvania) a șovîrca, (Olt.) a se vărzui, (Banat) a vermeti, (familial) a se fîțîi, a se vînzoli. (Lumea se framinta pe străzi.)

5. a se agita, a se neliniști, a se zbuciuma, a se zvîrcoli, (Moldova și Bucovina) a se cioșmoli. (Nu te mai framinta atîta!)

6. a se chinui, a se consuma, a se zbate, a se zbuciuma, (regional) a se marghioli, (Bucovina) a se frăsui, (figurat) a se sfărîma. (Se framinta toată ziua să...)

7. a se zbate, a se zbuciuma, a se zvîrcoli, (popular) a se bate, (învechit și regional) a se ticăi. (S-a framinta toată noaptea în așternut.)

8. a se canoni, a se căzni, a se chinui, a se forța, a se munci, a se necăji, a se osteni, a se sforța, a se sili, a se strădui, a se trudi, a se zbate, a se zbuciuma, (învechit și popular) a (se) nevoi, (popular) a se sîrgui, (regional) a se verpeli, (Moldova) a se strădănui, (învechit) a se învălui, a năsli, a (se) osîrdnici, a (se) osîrdui, a se volnici, (figurat) a se sfărîma. (Se framinta să rezolve problema.)

9. a (se) alarma, a (se) intriga, a (șe) îngrijora, a (se) neliniști, a (se) speria, a (se) tulbura, (livresc) a (se) impacienta, (regional) a (se) îngrija, a (se) îngriji, a (se) lărmui. (Îl framinta întîrzierea lui.)

10. a chinui, a consuma, a munci, (figurat) a apăsa, a măcina, a mușca, a roade. (Îl framinta o dragoste neîmpărtășită.)

11. a chinui, a obseda, a persecuta, a preocupa, a tortura, a urmări, (figurat) a roade, a tiraniza. (Îl framinta un gînd.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'FRAMINTA'
FrameșframestoneFramiefrămî́ntFRĂMÎNTÁFRĂMÎNTÁREfrămîntátFRĂMÎNTĂTÓRfrămîntătúră

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL FRĂMÎNTA
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului frămînta dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
A frĂmÎnta aluatul.
FrĂmÎnta batista în mînă.
Apele crescute se frĂmÎnta în matcă.
Lumea se frĂmÎnta pe străzi.
Nu te mai frĂmÎnta atîta! 6.
Se frĂmÎnta toată ziua să.
S-a frĂmÎnta toată noaptea în așternut.
Se frĂmÎnta să rezolve problema.
Îl frĂmÎnta întîrzierea lui.
Îl frĂmÎnta o dragoste neîmpărtășită.
Îl frĂmÎnta un gînd.

GRAMATICA cuvântului FRĂMÎNTA?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului frămînta.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul FRĂMÎNTA poate fi: verb,

    CUM DESPART ÎN SILABE frămînta?
    Vezi cuvântul frămînta desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul frămînta?
    [ fră-mîn-ta ]
    Se pare că cuvântul frămînta are trei silabe

    EXPRESII CU CUVÂNTUL FRĂMÎNTA
    Inţelegi mai uşor cuvântul frămînta dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
    A frămînta pămîntul = a bate pămîntul cu piciorul prin lovituri puternice și repetate
    În unele construcții fixe A-și frămînta mîinile = a-și freca mîinile puternic și repetat sub stăpînirea unei stări sufletești puternice

    © 2024 qDictionar.com

    Eşti tare la limba română?

    Ce înseamnă expresia: A fi gol prepeleac?

    Apasă click pe răspunsul corect.
    corectcorectgresitgreşit
    mușchi care, prin contractare, închide un orificiu
    sare de bucătărie
    a fi sărac, neîmbrăcat
    care servește ca îmbrăcăminte de fiecare zi
    VEZI RĂSPUNSUL CORECT

    Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


    dex-app