|
Fortuna [ for-tu-na ] VEZI SINONIME PENTRU fortuna PE ESINONIME.COM definiția cuvântului fortuna în mai multe dicționareDefinițiile pentru fortuna din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru FORTUNA: FORTÚNA forme livresc 1) (în concepțiile mistice) Forță supranaturală care se crede că ar determina dinainte desfășurarea evenimentelor; soartă; ursită; destin; fatalitate. 2) figurat Concurs de împrejurări favorabile; noroc; șansă. /Cuv. latina Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul religios dă următoarea definitie pentru Fortuna: Fortuna, zeiță a sorții schimbătoare în mitologia romană, reprezentată cu cornul abundenței, cu o cârmă de corabie și, cel mai adesea, legată la ochi, întrucât împărțea darurile sale la întâmplare; la greci îi corespundea Tyche. Definiție sursă: Dicționar religios |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru Fortuna: Fortuna forme mitologie zeița noroacelor, divinitate oarbă care împarte după plac bunurile și relele. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru FORTUNA: FORTÚNA substantiv feminin (mitologie) Soartă; noroc; zeița sorții. [< latina fortuna]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru FORTUNA: FORTÚNA n. pr. (livresc) Soartă, destin; noroc, șansă. – cuvânt latina Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru FORTUNA: FORTÚNA substantiv feminin (livresc) Soartă, destin; noroc, șansă. – cuvânt latina Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru FORTUNA: FORTÚNA substantiv feminin (mitologie) soartă, destin; noroc. (< latina fortuna) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru Fortuna: Fortúna (livresc) substantiv propriu forme, genitiv dativ Fortúnei Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru Fortuna: Fortúna substantiv pr. forme, genitiv dativ articulat Fortúnei Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru FORTUNĂ: FORTÚNĂ substantiv feminin vezi furtună. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
CUVINTE APROPIATE DE 'FORTUNA' forțosfortránfortuíFORTUÍTFORTÚNAFortunateFORTUNELLAfórumforúnă |
GRAMATICA cuvântului FORTUNĂ? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului fortună. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul FORTUNĂ poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE fortuna? Vezi cuvântul fortuna desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul fortuna?[ for-tu-na ] Se pare că cuvântul fortuna are trei silabe |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A-și pierde firea sau a se pierde cu firea?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|