 | as |
|
| Fonologie [ fo-no-lo-gi-e ] VEZI SINONIME PENTRU fonologie PE ESINONIME.COM definiția cuvântului fonologie în mai multe dicționareDefinițiile pentru fonologie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru FONOLOGIE: FONOLOGÍE (FONETICĂ FUNCȚIONALĂ) substantiv feminin (< limba franceza phonologie < greacă phone – voce + logos – cuvânt, știință): ramură a foneticii care se ocupă cu studiul sunetelor limbii din punctul de vedere al valorii lor funcționale, stabilind sistemele de foneme ale unui idiom (limbă, dialect, grai) și caracterul diferitelor variante ale acestora. Scopul acestei științe este inventarierea claselor de foneme, a sunetelor non-echivalente, cu definirea acestora după relațiile specifice pe care aceste clase le contractează în sistemul dat, descrierea modului în care elementele inventariate definite se comportă în raport cu clasele de sunete echivalente în lanțul vorbirii. Unitatea de bază a forme este fonemul (vezi). Bazele ei au fost puse de Cercul lingvistic din Praga, reprezentat prin Nikolai Sergheevici Trubețkoi (1890-1938), Serghei Karcevski (1884-1955) și Roman Jakobson. Printre lingviștii români care au realizat studii de fonologie se numără Alexandru Rosetti, Emil Petrovici, Andrei Avram și Emanuel Vasiliu (sunt cunoscute lucrările fundamentale în acest domeniu ale lui Emanuel Vasiliu: Fonologia limbii române, București, 1965 și Fonologia istorică a dialectelor dacoromâne, București, 1968). Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru FONOLOGIE: FONOLOGÍE substantiv feminin Ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul sunetelor limbii din punctul de vedere al valorii lor funcționale, stabilind sistemele de foneme ale unui idiom și caracterul diferitelor variante; fonetică funcțională. ♦ (învechit) Fonetică. – Din limba franceza phonologie. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru FONOLOGIE: FONOLOGÍE substantiv feminin Ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul sunetelor limbii din punctul de vedere al valorii lor funcționale, stabilind sistemele de foneme ale unui idiom și caracterul diferitelor variante; fonetică funcțională. ♦ (învechit) Fonetică. – Din limba franceza phonologie. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru FONOLOGIE: FONOLOGÍE substantiv feminin Ramură a foneticii care se ocupă cu studiul sunetelor vorbite, din punctul de vedere al funcțiunii pe care o îndeplinesc în limbă. Fonologia ne ajută să lămurim problema notării prin scris a sunetelor vorbite. ROSETTI, S. L. 75. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru FONOLOGIE: FONOLOGÍE substantiv feminin 1. Disciplină care studiază sunetele vorbite din punctul de vedere al structurii lor sonore și al funcției pe care o îndeplinesc în limbă. 2. Disciplină lingvistică având ca subiect fonemele. [Gen. -iei. / < limba franceza phonologie]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru FONOLOGIE: FONOLOGÍE forme Ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul sunetelor limbii din punctul de vedere al valorii lor funcționale. fonologie istorică. [articulat fonologia; genitiv dativ fonologiei; silabe -gi-e] /<fr. phonologie Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru FONOLOGIE: FONOLOGÍE substantiv feminin ramură a foneticii care studiază fonemele din punctul de vedere al structurii sonore și al funcției lor lingvistice; fonetică funcțională. (< limba franceza phonologie) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru fonologie: fonologíe substantiv feminin, articulat fonología, genitiv dativ fonologíi, articulat fonologíei Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru fonologie: fonologíe substantiv feminin, articulat fonología, genitiv dativ fonologíi, articulat fonologíei Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru fonologie: *fonologíe forme (vgr. phoné, voce, și -logie). Rar. Fonetică. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru fonologie: fonologie substantiv verbal FONETICĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'FONOLOGIE' FONOLÍTIC, -ĂFONOLÓGfonológăFONOLÓGICFONOLOGÍEFONOMÉTRICFONOMETRÍEFONOMÉTRUFONOMÍMIC |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL fonologie Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului fonologie dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Fonologie istorică. |
GRAMATICA cuvântului fonologie? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului fonologie. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul fonologie poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE fonologie? Vezi cuvântul fonologie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul fonologie?[ fo-no-lo-gi-e ] Se pare că cuvântul fonologie are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL fonologie |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Cauzativ, cauzative, adjectiv în expresie verb cauzativ?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
