|
Folosire [ fo-lo-si-re ] VEZI SINONIME PENTRU folosire PE ESINONIME.COM definiția cuvântului folosire în mai multe dicționareDefinițiile pentru folosire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru FOLOSIRE: FOLOSIRE s. 1. aplicare, aplicație, întrebuințare, utilizare. (folosire unei metode noi.) 2. consum, consumare, consumație, întrebuințare, utilizare. (folosire unei mari cantități de cherestea pentru...) 3. folosință, întrebuințare, utilizare, uz, (învechit) uzaj. (Obiecte de strictă folosire.) 4. întrebuințare, purtare, purtat, uzură. (De atîta folosire, pantalonii erau rupți.) 5. întrebuințare, practicare, utilizare. (folosire unui obicei străvechi.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru FOLOSIRE: FOLOSÍRE, folosiri, substantiv feminin Acțiunea de a folosi; întrebuințare. Engels arată că libertatea se obține nu prin independența față de legile naturii, ci prin cunoașterea acestor legi și prin folosirea lor conștientă în interesul societății. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 360, 2/4. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru FOLOSIRE: FOLOSÍRE, folosiri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) folosi și rezultatul ei; întrebuințare. – vezi folosi. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru FOLOSIRE: FOLOSÍRE, folosiri, substantiv feminin Acțiunea de a (se) folosi și rezultatul ei; întrebuințare. – vezi folosi. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru folosire: folosíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat folosírii; plural folosíri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru folosire: folosíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat folosírii; plural folosíri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'FOLOSIRE' FOLOSÍFolosibilFoloșinFOLOSÍNȚĂFOLOSÍREFOLOSÍTFOLOSITÓRFOLOȘTÍNĂfoloștiúc |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL folosire Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului folosire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Folosire unei metode noi. Folosire unei mari cantități de cherestea pentru. Obiecte de strictă folosire. De atîta folosire, pantalonii erau rupți. Folosire unui obicei străvechi. |
GRAMATICA cuvântului folosire? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului folosire. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul folosire poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE folosire? Vezi cuvântul folosire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul folosire?[ fo-lo-si-re ] Se pare că cuvântul folosire are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL folosire |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Buruiană de leac?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|