 | as |
|
| Vioară [ vi-oa-ră ] VEZI SINONIME PENTRU vioară PE ESINONIME.COM definiția cuvântului foaie de vioara în mai multe dicționareDefinițiile pentru foaie de vioara din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru VIOARĂ: VIOÁRĂ2, viori, substantiv feminin 1. Instrument muzical alcătuit dintr-o cutie de rezonanță, avînd întinse pe una din fețe patru coarde, care vibrează cînd sînt atinse cu arcușul; violină. Bătrînul înstrună cobza. Coardele viorilor se deșteptară grăbit. SADOVEANU, E. 170. Ești ca vioara, singură ce cîntă Iubirea toată pe un fir de păr. ARGHEZI, vezi 51. Se auzeau de-afară tropotele jucătorilor, scîrțîitul viorilor și glasul lui Pantelimon. REBREANU, R. I 134. Auzi niște... lăutari trăgînd din viori. ISPIRESCU, E. 109. • (Poetic) Sînt în apele lui viori limpezi și nostalgice violoncele, sînt flaute optimiste și îndelung melodioase harfe. BOGZA, C. O. 163. • figurat Tot sufletul mi-este-o vioară Ce plînge duios. MACEDONSKI, O. I 189. 2. (Rar) Muzicant care cîntă la vioară (1); violonist, viorist. Are orchestră? – N-are, dar puteam s-o organizez, că la urma urmelor ce-mi trebuie? Opt viori, două violoncele, o violă, un contrabas. SEBASTIAN, T. 303. Îl chema Mezzano – vioară primă în orchestra Filarmonicei. ARDELEANU, despre 16. 3. (marină) Muflă de lemn cu doi scripeți, a cărei carcasă are forma unei viori (1). – plural și: vioare (ARDELEANU, despre 289, GANE, N. III 193, EMINESCU, O. I 85). Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru vioară: vioáră (-óri), substantiv feminin – Violină, scripcă. It. viola, dar derivat nu este clară. Prezența lui r, care nu poate reprezenta decît un l latina, nu a fost explicată; motiv pentru care s-a crezut într-o derivat directă din latina *vῑvŭla (Meyer-Lübke apud Pușcariu 1903; Drăganu, Dacor., II, 623; conform REW 9357) sau într-o creație expresivă (Giuglea, Dacor., III, 594). derivat din în limba maghiara viola (Gáldi, Dict., 169) nu este mai probabilă, nici cea din limba neogreacă βιολί (Cihac, II, 711). Oricum, nu poate fi decît cuvînt relativ modern, ca și instrumentul pe care-l denumește; așa că sîntem siliți să presupunem că r se datorează unei analogii, probabil cu vior < viu. – derivat violonist, substantiv masculin (violonist); viorar, substantiv masculin (rar, violonist). Forme diferite ale cuvantului vioara: -óri Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru VIOARĂ: VIOÁRĂ1 adjectiv feminin (Popular, despre ape curgătoare) Limpede, cristalin. Dunăre, apă vioară, Face-te-ai neagră cerneală, Să te pun în călimară, Să te scriu pe-o hîrtioară, S-o trimet la maica-n țară. matematică FOLK. 376. Prutule, apă vioară, Face-te-ai neagră cerneală, Să-mi cernesc cu ea catrința Ca să-mi jelesc pre bădița. MARIAN, NU. 245. Prutule, apă vioară, Face-te-ai neagră cerneală, Spuma ta o mesișoară, Stuhul tău o penișoară, Ca să scriu o hîrtioară. ȘEZ. I 47. ♦ (Substantivat, în expresie) Limpede (sau curat) vioară sau ca (sau cum e) vioara = foarte limpede, limpede ca lacrima. Apa curgea pe de o sută de părți, limpede ca vioara. ISPIRESCU, L. 244. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru vioară: vioáră (-re), substantiv feminin – Violetă (Viola odorata). – Mr., megl. vioară. latina vĭǒla (Pușcariu 1902; REW 9149), conform italiana , prov., cat., spaniolă, portugheză viola, limba franceza viole. – derivat viorea, substantiv feminin (toporaș, Viola hiria); vioriu, adjectiv (violet); viorint, adjectiv (violet), în Transilvania, format ca florint de la flor. Este dubletul lui violetă, substantiv feminin, din limba franceza violette, conform limba neogreacă βιολέτα. Forme diferite ale cuvantului vioara: vioara-re Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru VIOARĂ: VIOARĂ substantiv (planta). 1. Vioar/ă b. (Pasc 175); -a, fiica Armencăi (17 A IV 247). 2. Vior, Vasile, băn. (An Com 118), masculin format din vioreá; Viorescu Lascăr (persoană în literatură). 3. Vioroaii, mold. (RI XI, marital, în genitiv. 4. Viorel și Viorica, dim. actuale. Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru VIOARĂ: VIOÁRĂ3, viori, substantiv feminin Instrument muzical alcătuit dintr-o cutie de rezonanță, având întinse pe una din fețe patru coarde, care vibrează când sunt atinse cu arcușul sau când sunt ciupite; violină, scripcă. [ pronunție vi-oa- – plural și: vioare] – conform italiana viola. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru VIOARĂ: VIOÁRĂ3, viori, substantiv feminin Instrument muzical alcătuit dintr-o cutie de rezonanță cu patru coarde întinse peste ea, care vibrează prin frecare cu arcușul sau prin ciupire; violină, scripcă. [ pronunție: vi-oa-. plural și: vioare] – conform italiana viola. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru VIOARĂ: VIOÁRĂ1, vioare, adjectiv (popular; despre ape curgătoare) Limpede, cristalin, clar. • (Substantivat) Limpede (sau curat) vioară sau ca (sau cum e) vioara = foarte limpede, ca lacrima. [ pronunție: -vi-oa-] – Probabil latina *vivula (< vivus). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru VIOARĂ: VIOÁRĂ1, vioare, adjectiv (popular; despre ape curgătoare) Limpede, cristalin, clar. • (Substantivat) Limpede (sau curat) vioară sau ca (sau cum e) vioara = foarte limpede, ca lacrima. [ pronunție: vi-oa-] – Probabil latina *vivula (< vivus). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru VIOARĂ: VIOÁRĂ3 vioarae adjectiv (despre ape curgătoare) Care este foarte curată; albastră ca vioreaua; limpede; cristalină. /<lat. vivula Forme diferite ale cuvantului vioara: vioarae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru VIOARĂ: VIOÁRĂ2, vioare, substantiv feminin (botanică; regional) 1. Toporaș. 2. Compus: vioară-roșie = micsandră. [ pronunție: vi-oa-] – latina viola. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru VIOARĂ: VIOÁRĂ2, vioare, substantiv feminin (botanică; regional) 1. Toporaș. 2. Compus: vioară-roșie = micsandră. [ pronunție: vi-oa-] – latina viola. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru vioară: 2) vioáră forme, plural e (latina viola, italiana pv. cat. spaniolă pg. vióla, limba franceza viole). Transilvania Micșunea. vezi viorea. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru vioară: vioară forme în locuțiunea apa limpede că vioara (ISP.), curată ca cristalul. [Origină necunoscută]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru vioară: !vioáră-róșie (plantă) (vi-oa-, -și-e) substantiv feminin, genitiv dativ articulat vioarei-róșii; plural vioare-róșii Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru VIOARĂ: VIOÁRĂ3, vioare, substantiv feminin (Regional) 1. Viorea, toporaș. 2. Compus: vioară-roșie = micsandră. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru VIOARĂ: VIOARĂ substantiv (muzică) scripcă, violină, (popular) diblă, lăută, (regional) ceteră. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru vioară: vioáră (instrument) substantiv feminin (silabe vi-oa-), genitiv dativ articulat viórii; plural vióri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru vioară: vioáră2 (plantă) (regional) (vi-oa-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat vioárei; plural vioáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru vioară: vioáră (plantă) substantiv feminin (silabe vi-oa-), genitiv dativ articulat vioárei; plural vioáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru VIOARĂ: VIOÁRĂ adjectiv verbal clar, cristalin, curat, limpede, pur, transparent. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru vioară: vioáră3 (instrument) (vi-oa-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat viórii; plural vióri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru vioară: vioară adjectiv verbal CLAR. CRISTALIN. CURAT. LIMPEDE. PUR. TRANSPARENT. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru VIOARĂ: VIOÁRĂ2 vioarae forme popular vezi VIOREA. /<lat. viola Forme diferite ale cuvantului vioara: vioarae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru vioară: !vioáră1 (popular) (vi-oa-) adjectiv feminin, plural vioáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru VIOARĂ: VIOÁRĂ substantiv verbal toporaș, violetă, viorea. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru vioară: vioară substantiv verbal TOPORAȘ. VIOLETĂ. VIOREA. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru vioară: vioară forme Tr, vezi viorea. [latina VIOLA]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru vioară: vioară adjectiv feminin (silabe vi-oa-) Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de termeni muzicali dă următoarea definitie pentru vioară: vioară vezi violină. Definiție sursă: Dicționar de termeni muzicali |
CUVINTE APROPIATE DE 'FOAIE DE VIOARA' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL vioară Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului vioară dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii VIOÁRĂ3 vioarăe adjectiv despre ape curgătoare Care este foarte curată; albastră ca vioreaua; limpede; cristalină. VIOÁRĂ2 vioarăe forme popular vezi VIOREA. |
GRAMATICA cuvântului vioară? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului vioară. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul vioară poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE vioară? Vezi cuvântul vioară desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul vioară?[ vi-oa-ră ] Se pare că cuvântul vioară are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL vioară Inţelegi mai uşor cuvântul vioară dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe♦ Substantivat, în expresie Limpede sau curat vioară sau ca sau cum e vioara = foarte limpede, limpede ca lacrima Substantivat Limpede sau curat vioară sau ca sau cum e vioara = foarte limpede, ca lacrima Substantivat Limpede sau curat vioară sau ca sau cum e vioara = foarte limpede, ca lacrima Compus: vioară-roșie = micsandră Compus: vioară-roșie = micsandră Compus: vioară-roșie = micsandră |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL vioară |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A-și bate joc de cineva sau de ceva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul vioară are forma: vioare-róșii
