 | as |
|
| Flanc [ flanc ] VEZI SINONIME PENTRU flanc PE ESINONIME.COM definiția cuvântului flanc în mai multe dicționareDefinițiile pentru flanc din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru FLANC: FLANC, flancuri, substantiv neutru 1. Extremitatea laterală a unei formații sau a unui dispozitiv de luptă. Tînărul din flancul rîndului meu s-a oprit. SAHIA, U.R.S.S. 64. La bătălia de la Mirăslău (1600, sept. 8), vedem pe Mihai a-și acoperi flancurile, așezîndu-și armata între rîul Marus și un deal. BĂLCESCU, O. I 29. • locuțiune adjectiv (termen militar) De flanc = dintr-o parte. Lovituri de flanc. Foc de flanc. • Locuţiune adverbiala În flanc (cîte unul) = unul în spatele altuia. Cînd sergentul... era un pic afumat, trimitea plutonul, în flanc cîte unul, să-i aducă apă. CAMILAR, N. I 375. Un rînd de tractoare merg înspre răsărit, greoaie, cu aburi, înșirate în flanc. SAHIA, U.R.S.S. 95. 2. (tipografie) Foaie de carton, de celuloid, de plumb sau de ceară, folosită în poligrafie pentru prepararea, prin presare, a matrițelor de stereotipie și de galvanoplastie. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru FLANC: FLANC, flancuri, substantiv neutru 1. Extremitatea din stânga sau din dreapta a unei formațiuni sau a unui dispozitiv de luptă. • locuțiune adjectiv (termen militar) De flanc = dintr-o parte. • Locuţiune adverbiala În flanc (câte unul) = unul în spatele altuia. 2. Fiecare dintre cele două părți laterale ale peretelui abdominal, cuprinse între ultima coastă și șold. ♦ Fiecare dintre cele două porțiuni laterale ale peretelui abdominal la animale. 3. Fiecare dintre cele două porțiuni laterale ale unui filet, ale unui dinte de angrenaj etc. 4. Foaie de carton special, folosită în poligrafie pentru prepararea, prin presare, a matrițelor de stereotipie. 5. Nume dat panourilor care servesc la alcătuirea decorurilor. – Din limba franceza flanc. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru FLANC: FLANC, flancuri, substantiv neutru 1. Extremitatea din stânga sau din dreapta a unei formații sau a unui dispozitiv de luptă. • locuțiune adjectiv (termen militar) De flanc = dintr-o parte. • Locuţiune adverbiala În flanc (câte unul) = unul în spatele altuia. 2. Fiecare dintre cele două părți laterale ale peretelui abdominal, cuprinse între ultima coastă și șold. ♦ Fiecare dintre cele două porțiuni laterale ale peretelui abdominal la animale. 3. Fiecare dintre cele două porțiuni laterale ale unui filet, ale unui dinte de angrenaj etc. 4. Foaie de carton special, folosită în poligrafie pentru prepararea, prin presare, a matrițelor de stereotipie. 5. Nume dat panourilor care servesc la alcătuirea decorurilor. – Din limba franceza flanc. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru flanc: flanc1 sn [Atestat: MAIORESCU, despre II, 106 / Plural: flancuri / Etimologie: franceza flanc] 1 Extremitatea din stânga sau din dreapta a unei formații sau a unui dispozitiv de luptă. 2 (Mil; îla) De flanc Dintr-o parte. 3 (Mii; îlav) În flanc (câte unul) Unul în spatele altuia. 4 (Atm) Partea laterală a peretelui abdominal, cuprinsă între ultima coastă și șold. 5 Porțiunea laterală a peretelui abdominal la animale. 6 (Teh) Porțiunea laterală a unui filet, a unui dinte de angrenaj etc. 7 Foaie de carton special, folosită în poligrafie pentru prepararea, prin presare, a matrițelor de stereotipie. 8 Nume dat panourilor care servesc la alcătuirea decorurilor. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru FLANC: FLANC substantiv neutru 1. extremitate laterală a unei formații, a unui dispozitiv de luptă. ♦ din flanc = dintr-o parte; în flanc (câte unul) = unul în spatele altuia. 2. carton special care servește la confecționarea, prin presare, a matrițelor de stereotipie. 3. (teatru) nume dat panourilor care servesc la alcătuirea decorurilor. 4. porțiune laterală dintr-o cută de teren, în care straturile își mențin înclinarea aproximativ constantă. • fiecare dintre părțile laterale exterioare ale unei nave. 5. fiecare dintre cele două porțiuni laterale ale peretelui abdominal. (< limba franceza flanc) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru FLANC: FLANC1 substantiv neutru 1. Extremitate, parte laterală a unei formații, a unui dispozitiv de luptă; latură. • De flanc = dintr-o parte; în flanc (câte unul) = unul în spatele altuia. 2. Carton special care servește la confecționarea, prin presare, a matrițelor de stereotipie. 3. (Teatru) Nume dat panourilor care servesc la alcătuirea decorurilor. 4. Partea laterală a unei cute de teren. 5. Fiecare dintre cele două porțiuni laterale ale peretelui abdominal. [< limba franceza flanc]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru FLANC: FLANC flancuri n. 1) termen militar Fiecare dintre cele două părți laterale ale unei formații sau ale unui dispozitiv de luptă. flanc ul stâng. 2) poligrafie Material special din care se fac matrițele de stereotipie. 3) teatru Panou folosit pentru confecționarea decorurilor. 4) (la oameni și la animale) Fiecare din cele două părți laterale ale peretelui abdominal. /<fr. flanc Forme diferite ale cuvantului flanc: flancuri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru flanc: flanc (fláncuri), substantiv neutru – 1. Fiecare din cele două părți laterale ale peretelui abdominal, cuprinse între ultima coastă și șold. – 2. Placă la matrițele de stereotipie. – 3. Pînză groasă de întărit gulerele. în franceză flanc. Forme diferite ale cuvantului flanc: fláncuri Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru flanc: *flanc n., plural urĭ (limba rusă flank, germana flank, despre limba franceza flanc). Coasta uneĭ trupe armate. Un fel de madapolom rar care se întrebuința la gulerele cămășilor ca să le ție țepene. Flancu drept, aripa dreaptă a uneĭ armate. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru FLANC: FLANC substantiv (termen militar) aripă, capăt, coastă, margine, (învechit) corn, mînecă. (flanc drept al frontului.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru flanc: flanc n. coasta unei armate: fără flancuri la zid BĂLC. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru flanc: flanc, flancuri substantiv neutru (argoul lumii interlope) buzunar lateral. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru flanc: flanc substantiv neutru, plural fláncuri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru flanc: flanc substantiv neutru, plural fláncuri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru FLANC: FLANC2 substantiv neutru vezi flan. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru flanc: flanc2 sn vezi flan Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'FLANC' FLAMSTEEDFLÁMURĂFLANFLANÁFLANCFLANCÁFLANCÁREFLANCÁT, -ĂFLANCGÁRDĂ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL flanc Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului flanc dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Flanc1 sn [Atestat: MAIORESCU, despre II, 106 / Plural: flancuri / Etimologie: franceza flanc] 1 Extremitatea din stânga sau din dreapta a unei formații sau a unui dispozitiv de luptă. 2 Mil; îla De flanc Dintr-o parte. 3 Mii; îlav În flanc câte unul Unul în spatele altuia. FLANC flancuri n. Flanc ul stâng. Flancul drept al frontului. Flanc drept al frontului. |
GRAMATICA cuvântului flanc? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului flanc. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul flanc poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE flanc? Vezi cuvântul flanc desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul flanc?[ flanc ] Se pare că cuvântul flanc are o silabă |
EXPRESII CU CUVÂNTUL flanc Inţelegi mai uşor cuvântul flanc dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe locuțiune adjectiv termen militar De flanc = dintr-o parte Locuţiune adverbiala În flanc cîte unul = unul în spatele altuia locuțiune adjectiv termen militar De flanc = dintr-o parte Locuţiune adverbiala În flanc câte unul = unul în spatele altuia locuțiune adjectiv termen militar De flanc = dintr-o parte Locuţiune adverbiala În flanc câte unul = unul în spatele altuia ♦ din flanc = dintr-o parte; în flanc câte unul = unul în spatele altuia De flanc = dintr-o parte; în flanc câte unul = unul în spatele altuia |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL flanc |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: S-apoi dă, doamne, bine!?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul flanc are forma: fláncuri
