|
Flagranţă [ fla-gran-ţă ] VEZI SINONIME PENTRU flagranţă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului flagranta în mai multe dicționareDefinițiile pentru flagranta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru FLAGRANȚĂ: FLAGRÁNȚĂ substantiv feminin (livresc) Caracterul a ceea ce este flagrant; evidență, fapt incontestabil. – Din limba franceza flagrance. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru FLAGRANȚĂ: FLAGRÁNȚĂ substantiv feminin Caracterul a ceea ce este flagrant; evidență, fapt incontestabil. – Din limba franceza flagrance. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru FLAGRANȚĂ: FLAGRÁNȚĂ substantiv feminin Caracterul a ceea ce este flagrant; evidență, incontestabilitate. [< limba franceza flagrance]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru FLAGRANȚĂ: FLAGRÁNȚĂ forme 1) Caracter flagrant. 2) Fapt incontestabil prin evidența sa. /<fr. flagrance Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru FLAGRANȚĂ: FLAGRÁNȚĂ substantiv feminin caracterul a ceea ce este flagrant; fapt incontestabil. (< limba franceza flagrance) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru flagranță: flagranță substantiv feminin [Atestat: DEX / Plural: flagrantațe / Etimologie: franceza flagrance] Evidență a unui fapt. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru flagranță: flagránță (evidență) (livresc) (fla-gran-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat flagránței Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru flagranță: flagránță substantiv feminin (silabe -gran-), genitiv dativ articulat flagránței Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'FLAGRANTA' flagelézFLAGEOLÉTFLAGEOLÉTĂFLAGRÁNTFLAGRÁNȚĂFLAGSTADfláierflaimócFLAIMÚC |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL flagranță Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului flagranță dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Flagranță substantiv feminin [Atestat: DEX / Plural: flagranțățe / Etimologie: franceza flagrance] Evidență a unui fapt. |
GRAMATICA cuvântului flagranță? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului flagranță. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul flagranță poate fi: substantiv,
|