eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție flagranta


PROPOZIȚII PLURALGRAMATICĂSILABE
Flagranţă [ fla-gran-ţă ]
VEZI SINONIME PENTRU flagranţă PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului flagranta în mai multe dicționare

Definițiile pentru flagranta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru FLAGRANȚĂ:
FLAGRÁNȚĂ substantiv feminin (livresc) Caracterul a ceea ce este flagrant; evidență, fapt incontestabil.

– Din limba franceza flagrance.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

FLAGRANȚĂ
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru FLAGRANȚĂ:
FLAGRÁNȚĂ substantiv feminin Caracterul a ceea ce este flagrant; evidență, fapt incontestabil.

– Din limba franceza flagrance.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

FLAGRANȚĂ
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru FLAGRANȚĂ:
FLAGRÁNȚĂ substantiv feminin Caracterul a ceea ce este flagrant; evidență, incontestabilitate. [< limba franceza flagrance].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

FLAGRANȚĂ
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru FLAGRANȚĂ:
FLAGRÁNȚĂ forme

1) Caracter flagrant.

2) Fapt incontestabil prin evidența sa. /<fr. flagrance

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

FLAGRANȚĂ
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru FLAGRANȚĂ:
FLAGRÁNȚĂ substantiv feminin caracterul a ceea ce este flagrant; fapt incontestabil. (< limba franceza flagrance)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

flagranță
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru flagranță:
flagranță substantiv feminin [Atestat: DEX / Plural: flagrantațe / Etimologie: franceza flagrance] Evidență a unui fapt.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

flagranță
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru flagranță:
flagránță (evidență) (livresc) (fla-gran-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat flagránței
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

flagranță
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru flagranță:
flagránță substantiv feminin (silabe -gran-), genitiv dativ articulat flagránței
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'FLAGRANTA'
flagelézFLAGEOLÉTFLAGEOLÉTĂFLAGRÁNTFLAGRÁNȚĂFLAGSTADfláierflaimócFLAIMÚC

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL flagranță
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului flagranță dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Flagranță substantiv feminin [Atestat: DEX / Plural: flagranțățe / Etimologie: franceza flagrance] Evidență a unui fapt.

GRAMATICA cuvântului flagranță?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului flagranță.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul flagranță poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul flagranță sa indeplinească rolul de: