 | as |
|
| Flacără [ fla-că-ră ] VEZI SINONIME PENTRU flacără PE ESINONIME.COM definiția cuvântului flacara în mai multe dicționareDefinițiile pentru flacara din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru FLACĂRĂ: FLÁCĂRĂ, flăcări, substantiv feminin 1. Masă liberă de gaze, care iese dintr-un corp solid sau dintr-un lichid aprins și arde cu dezvoltare de căldură și lumină; parte luminoasă, mobilă, care se înalță ca o limbă de foc dintr-un corp aprins; pară. O flacără țîșni, crescu într-o pălălaie, creștea spre cer ca o cușmă uriașă de foc. CAMILAR, TEM. 254. • (Poetic) Acuma nopțile erau senine, cu boltă de ametist, pe care străluceau puzderie de stele mărunte și luceferi ca niște flori de flacără. SADOVEANU, M. C. 34. • figurat De pe malurile Prutului, privim spre răsărit întinderile Uniunii Sovietice, pămînturile pe care s-a aprins flacăra Marii Revoluții din Octombrie. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 359, 1/6. Ochii lui sînt două flăcări de lumină genială. DEMETRESCU, O. 37. • Expresia: A fi în flăcări (sau, rar, în flacără) = a arde puternic, a fi cuprins de flăcări. Casa este în flăcări • figurat E-n flacără bolta senină. Și fără-ntrerupere-acum Se varsă tăcută lumină. COȘBUC, P. II 8. 2. figurat (Sugerat de diferite însușiri ale unei flăcări) Înflăcărare, pasiune, căldură, strălucire. Noi ne-am cuprins de-o flacără curată, Ce niciodată n-are să apuie. CERNA, P. 49. Flacăra tinereții încălzește gîndul dorit și aștepți cu nerăbdare să sune, cît mai degrabă, ceasul luptei. PĂUN-PINCIO, P. 94. – plural și: flacăre (TEODORESCU, P. P. 542), flacări (SADOVEANU, O. VII 171, COȘBUC, P. I 67). Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
 Ce inseamna? |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru flacără: flácără (-ắcări), substantiv feminin Parte luminoasă care se înalță ca o limbă de foc dintr-un corp aprins, pară, văpaie. – latina facŭla, cu l expresiv, care însoțește adesea un f inițial, conform flămând, și italiana fiaccola < facula (Battisti, II, 1629), italiana fieno < *flenum < fenum, italiana fiòcina < latina fuscina. Etimonul a fost general acceptat (Meyer 107; Pușcariu 620; REW 3137; Philippide, II, 659; Pascu, II, 85; DAR), dar se explică de obicei alterarea sa prin intermediul unei contaminări cu flamma sau cu *flacca. – derivat flăcărá, verb (a arde, a scoate flăcări); flăcăríe, substantiv feminin (vîlvătaie); flăcărós, adjectiv (rar, care scoate flăcări); înflăcărá, verb (a aprinde, a arde, a înfierbânta). – [3415] Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru FLACĂRĂ: FLÁCĂRĂ (latina flaccula) substantiv feminin 1. Masă de gaze, oxidantă sau reducătoare, care, în urma unor reacții chimice puternice exotermice, dezvoltă căldură și lumină; (livresc) flamă. • forme oxiacetilenică = forme rezultată în urma arderii acetilenei cu oxigenul, într-un arzător special numit suflai. Degajă temperaturi până la 3.100 °C și este folosită la tăierea sau sudarea metalelor. forme olimpică = forme aprinsă de la razele solare în Olimpia, adusă, prin ștafetă, la deschiderea Jocurilor Olimpice; atribut tradițional al Jocurilor Olimpice moderne, formeo. arde pe toată durata lor. 2. figurat Pasiune, înflăcărare; căldură; strălucire. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru flacără: flacără substantiv feminin [Atestat: (a. 1828) LOGHICĂ, ap. GCR II, 254/21 / V: (Olt) fleaflacara / Plural: flăcări, (pop) flacarari, (înv) flacarare / Etimologie: moștenit din latinescul *flaccula (=facula)] 1 Masă liberă de gaze care iese dintr-un corp solid sau dintr-un lichid aprins și care arde cu dezvoltare de căldură și de lumină. 2 Parte luminoasă mobilă care se înalță ca o limbă de foc dintr-un corp aprins Și: pară1, văpaie, (rar) flamă (3). 3 (Îe) A fi în flăcări A arde puternic. 4 (Îae) A fi cuprins de flăcări. 5 (Fig) Pasiune. 6 (Fig) Căldură. 7 (Fig) Strălucire. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru FLACĂRĂ: FLÁCĂRĂ, flăcări, substantiv feminin 1. Masă liberă de gaze care iese dintr-un corp solid sau dintr-un lichid aprins și care arde cu dezvoltare de căldură și de lumină; parte luminoasă mobilă care se înalță ca o limbă de foc dintr-un corp aprins; pară1, văpaie; flamă. • Expresia: A fi în flăcări = a arde puternic, a fi cuprins de flăcări. 2. figurat Înflăcărare, pasiune; căldură; strălucire. [plural și: flacări, flacăre] – latina *flaccula (= facula). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru FLACĂRĂ: FLÁCĂRĂ, flăcări, substantiv feminin 1. Masă liberă de gaze care iese dintr-un corp solid sau dintr-un lichid aprins și care arde cu dezvoltare de căldură și de lumină; parte luminoasă mobilă care se înalță ca o limbă de foc dintr-un corp aprins; pară1, văpaie; flamă. • Expresia: A fi în flăcări = a arde puternic, a fi cuprins de flăcări. 2. figurat Înflăcărare, pasiune; căldură; strălucire. [plural și: flacări, flacăre] – latina *flaccula (= facula). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru FLACĂRA: FLACĂRA 1. Revistă literară, artistică și socială, apărută săptămânal, apoi bilunar, la București, în 1911-1916 și 1921-1923. Printre colaboratori: G. Coșbuc, Șt. O. Iosif, despre Anghel, M. Sadoveanu, O. Goga, E. Lovinescu, A. Maniu, A. Pillat ș.a. 2. Publicație care apare la București (din mai 1952, cu periodicitate lunară, bilunară, apoi săptămânală); reflectă actualitatea politică, socială, culturală și științifică. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru flacără: flácără forme, plural flacărĭ și flăcărĭ (rudă cu latina flamma, flacără, și cu flagrare, a arde; vgr. phlóx, phlogós, flacără; germana flackern, a pîlpîi ș. a.). Gaz luminos și ușor care ĭese din foc. figurat Foc, ardoare, pasiune: flacăra dragosteĭ, genĭuluĭ. A fi în flăcărĭ, a arde: casa e în flăcărĭ. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru flacără: flacără forme 1. gaz luminos și ușor ce se degajază din foc; 2. plural incendiu, foc: casa e în flăcări; 3. figurat ardoare, pasiune: flacăra geniului. [conform latina FACULA, faclă (influențat de FLAMMA)]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru flăcăra: flăcăra vi [Atestat: PANN, E. II, 16/3 / prezentul indicativ: flacararez / Etimologie: flacără cf înflăcăra] 1 (Îvr) A se aprinde. 2 (Îvr) A arde cu flăcări. 3 (Reg) A ustura. 4 (Reg) A durea. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de arhaisme și regionalisme dă următoarea definitie pentru flăcăra: flăcărá verb I (regional, învechit) a arde cu flăcări, a se aprinde cu flăcări, a țâșni o flacără, a arunca flăcări. Definiție sursă: Dicționar de arhaisme și regionalisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru flacără: flacără substantiv verbal ARDOARE. AVÎNT. ELAN. ENTUZIASM. ÎNFLĂCĂRARE. ÎNFOCARE. ÎNSUFLEȚIRE. PASIUNE. PATIMĂ. PORNIRE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru FLACĂRĂ: FLÁCĂRĂ substantiv pară, văpaie, (livresc) flamă. (flacara focului.) Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru FLACĂRĂ: FLACĂRĂ substantiv pară, văpaie, (livresc) flamă. (flacara focului.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru flacără: flácără substantiv feminin, genitiv dativ articulat flăcării; plural flăcări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru flacără: flácără substantiv feminin, genitiv dativ articulat flắcării; plural flắcări Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'FLACARA' flăcăitflăcăoanflăcăoandruflăcăoașFLÁCĂRĂFLĂCĂRÁIEflăcăráreflăcărătorflăcăréz |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL flacără Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului flacără dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii II, 16/3 / prezentul indicativ: flacărărez / Etimologie: flacără cf înflăcăra] 1 Îvr A se aprinde. Flacără focului. Flacără focului. |
GRAMATICA cuvântului flacără? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului flacără. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul flacără poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE flacără? Vezi cuvântul flacără desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul flacără?[ fla-că-ră ] Se pare că cuvântul flacără are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL flacără Inţelegi mai uşor cuvântul flacără dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A fi în flăcări sau, rar, în flacără = a arde puternic, a fi cuprins de flăcări forme oxiacetilenică = forme rezultată în urma arderii acetilenei cu oxigenul, într-un arzător special numit suflai Forme olimpică = forme aprinsă de la razele solare în Olimpia, adusă, prin ștafetă, la deschiderea Jocurilor Olimpice; atribut tradițional al Jocurilor Olimpice moderne, formeo A fi în flăcări = a arde puternic, a fi cuprins de flăcări A fi în flăcări = a arde puternic, a fi cuprins de flăcări |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL flacără |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Carbolic adjectiv în sintagma acid carbolic?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul flacără are forma: flăcări
