|
Fiică [ fi-i-că ] VEZI SINONIME PENTRU fiică PE ESINONIME.COM definiția cuvântului fiica mea în mai multe dicționareDefinițiile pentru fiica mea din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru FIICĂ: FIÍCĂ, fiice, substantiv feminin (De obicei în legătură eu un pronume posesiv sau cu un substantiv în genitiv) Persoană de sex feminin considerată în raport cu părinții săi; fată (3). A măritat pe fiică-sa după un om bun și harnic. CREANGĂ, P. 294. Am avut toată verb reflexiv:emea ca să trec pe la Marghiolița, fiica comisarului Săbiuță. ALECSANDRI, T. I 66. Am răpit pe fiica ta. id. P. P. 79. – Pronunțat: fii-că. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru FIICĂ: FIICĂ substantiv 1. Fiica forme (16 A I 528; 17 B II 285); – fata lui Modruz (16 A II 82); Fica, ard. (Viciu 15) 2. Fiica, Trifan, mold., 1832 (RI XIII 286). 3. Fiuța forme, ard., act. (Var 21). 4. Hiuța t. 1488 (Ț-Rom 368). 5. Din expresia: fiica-ta: Fiicăta forme, act.; Fiicălești substantiv (Sur V); Hicăta fam. (Ard). conform Hicul pren. (Cat mold II). Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru fiică: fiică substantiv feminin [Atestat: DOSOFTEI, vezi S. 25 / V: fică, (reg) hifiica (hică) / Plural: fiicaice / Etimologie: fie2 + -ică] Persoană de sex feminin, considerată în raport cu părinții săi Și: fată (12). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru FII/CĂ: FIÍ/CĂ fii/cace forme Persoană de sex feminin luată în raport cu părinții săi; fată. [G.-D. fiicei; silabe fii-] /fie + sufix fii/cacă Forme diferite ale cuvantului fii/ca: fii/cace Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru FIICĂ: FIÍCĂ, fiice, substantiv feminin Persoană de sex feminin, considerată în raport cu părinții săi; fată. – Fie2 + sufix -ică.[1] Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru FIICĂ: FÍICĂ, fiice, substantiv feminin Persoană de sex feminin, considerată în raport cu părinții săi; fată. – Fie2 + sufix -ică.[1] Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru fiică: fiică forme fată, în raport cu părinții săi. [Derivat din fie sub influență analogică (conform maică)]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru FIICĂ: FIICĂ substantiv copilă, fată, (învechit și popular) fie, (învechit și regional) pruncă. (Aceea e fiica mea.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru fiică: fíică substantiv feminin (silabe fii-), genitiv dativ articulat fíicei; plural fíice Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru fiică: !fíică (fii-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat fíicei; plural fíice Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |