|
Fierbător [ fi-er-bă-tor ] VEZI SINONIME PENTRU fierbător PE ESINONIME.COM definiția cuvântului fierbator în mai multe dicționareDefinițiile pentru fierbator din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru fierbător: fierbător, fierbatoroare [Atestat: DOSOFTEI, vezi S. II, 52/1 / V: (reg) herbătoare substantiv feminin / Plural: (2-5) fierbatori sm, sf, (1, 6) fierbatoroare a, sn / Etimologie: fierbe + -ător] 1 a (Iuz; despre un obiect) În care fierbe ceva. 2 substantiv feminin (Înv; nob) Fierbere. 3. substantiv feminin (Înv; nob) Lichid de fierbere. 4 substantiv feminin (Reg) Fierbărie. 5 substantiv feminin (Reg) Loc în râu unde apa se ridică și se afundă concomitent. 6 substantiv masculin Muncitor industrial care execută operațiile de fierbere în cadrul extragerii sau prelucrării unor materii prime. 7 sn (Teh) Aparat care servește la fierberea unor lichide. Forme diferite ale cuvantului fierbator: fierbatoroare Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru FIERBĂTÓR: FIERBĂTÓR, (1) fierbători, substantiv masculin, (2) fierbătoare, substantiv neutru 1. S. m. Muncitor industrial care execută operațiile de fierbere în cadrul extragerii sau prelucrării unor materii prime. 2. substantiv neutru (tehnică) Aparat sau instalație care servește la fierberea unor lichide; plonjor. – Fierbe + sufix -ător. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru FIERBĂTÓR: FIERBĂTÓR, (1) fierbători, substantiv masculin, (2) fierbătoare, substantiv neutru 1. S. m. Muncitor industrial care execută operațiile de fierbere în cadrul extragerii sau prelucrării unor materii prime. 2. substantiv neutru (tehnică) Aparat care servește la fierberea unor lichide; plonjor. – Fierbe + sufix -ător. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru FIERBĂTÓR: FIERBĂTÓR1, fierbători, substantiv masculin Muncitor industrial care execută operațiile de fierbere în cadrul extragerii sau prelucrării materiilor prime. Fierbător de zahăr. Fierbător de celuloză. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul de cuvinte recente, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru fierbător: fierbătór1 substantiv masculin 1961 Muncitor care execută operații de fierbere în cadrul prelucrării unor materii prime vezi evaporator (din fierbe + -[ă]tor; DEX) Definiție sursă: Dicționar de cuvinte recente, ediția a II-a |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru FIERBĂTÓR: FIERBĂTÓR2 fierbatori m. Muncitor specializat în operații de fierbere (în procesele industriale). /a fierbe + sufix fierbatorător Forme diferite ale cuvantului fierbator: fierbatori Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru FIERBĂTÓR: FIERBĂTÓR1 fierbatoroáre n. Aparat pentru fierberea unor lichide. /a fierbe + sufix fierbatorător Forme diferite ale cuvantului fierbator: oáre Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru FIERBĂTÓR: FIERBĂTÓR2, fierbătoare, substantiv neutru (tehnică) Aparat în care se fierbe un lichid. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru fierbător: fierbătór (persoană) substantiv masculin (silabe fier-), plural fierbătóri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru fierbător: fierbătór (aparat) substantiv neutru (silabe fier-), plural fierbătoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru fierbător: fierbătór1 (persoană) (fier-) substantiv masculin, plural fierbătóri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru fierbător: fierbătór2 (aparat) (fier-) substantiv neutru, plural fierbătoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'FIERBATOR' fierbântatfierbântătorfierbăriefierbătoáreFIERBĂTÓRfierbăzafierbăzarefierbăzatFIÉRBE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL fierbător Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului fierbător dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Fierbător, fierbătoroare [Atestat: DOSOFTEI, vezi S. II, 52/1 / V: reg herbătoare substantiv feminin / Plural: 2-5 fierbători sm, sf, 1, 6 fierbătoroare a, sn / Etimologie: fierbe + -ător] 1 a Iuz; despre un obiect În care fierbe ceva. FIERBĂTÓR2 fierbători m. /a fierbe + sufix fierbătorător. FIERBĂTÓR1 fierbătoroáre n. /a fierbe + sufix fierbătorător. |
GRAMATICA cuvântului fierbător? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului fierbător. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul fierbător poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE fierbător? Vezi cuvântul fierbător desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul fierbător?[ fi-er-bă-tor ] Se pare că cuvântul fierbător are patru silabe |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Geologie; în sintagma zonă de cementație?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|