 | as |
|
| Fericit [ fe-ri-cit ] VEZI SINONIME PENTRU fericit PE ESINONIME.COM definiția cuvântului fericit în mai multe dicționareDefinițiile pentru fericit din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru FERICIT: FERICÍT, -Ă, fericiți, -te, adjectiv 1. Care se află într-o stare de mare mulțumire sufletească, plin de bucurie. Privea fericită copila, Zîmbind către anii ce vin. FRUNZĂ, Z. 12. Ești fericită ca o zi cu soare. despre BOTEZ, P. O. 100. Amîndoi se duceau fericiți în odaia lor. VLAHUȚĂ, O. A. 118. • (În exclamații) Fericit acel ce calcă tirania sub picioare! ALECSANDRI, P. A. 82. • (Substantivat) Se bucura de frumusețea florilor... ca un fericit. ISPIRESCU, L. 8. 2. Care aduce fericire, satisface, provoacă mulțumire, care este bun, favorabil. Alegere fericită. ▭ Ghiță pîndea și-și ațintea urechea, nădăjduind o întîmplare fericită. SADOVEANU, M. C. 205. Noi nu vorbim de excepții fericite, ci de regula generală. GHEREA, ST. Hristos II 339. Ce vînt fericit te-o adus pe la noi? ALECSANDRI, T. I 350. Forme diferite ale cuvantului fericit: fericit-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru FERICIT: FERICÍT, -Ă, fericiți, -te, adjectiv, substantiv masculin 1. Adj. (Adesea substantivat) Care se află într-o stare de deplină mulțumire sufletească, plin de bucurie. 2. Adj. Care aduce fericire, provoacă mulțumire; care este bun, favorabil. 3. S. m. Primul grad de sfințenie acordat cuiva de sinod sau de papă. – vezi ferici. Forme diferite ale cuvantului fericit: fericit-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru FERICIT: FERICÍT, -Ă, fericiți, -te, adjectiv, substantiv masculin 1. Adj. (Adesea substantivat) Care se află într-o stare de deplină mulțumire sufletească. 2. Adj. Care aduce fericire, provoacă mulțumire; care este bun, favorabil. 3. S. m. Primul grad de sfințenie acordat cuiva de sinod sau de papă. – vezi ferici. Forme diferite ale cuvantului fericit: fericit-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru fericit: fericit, fericită [Atestat: CORESI, EV. 11/2 / Plural: fericitiți, fericite / Etimologie: ferici] 1-2 smf, a (Persoană) care se află într-o stare de deplină mulțumire sufletească. 3 a Care aduce fericire (1). 4 a Care este bun, favorabil. 5 substantiv masculin (Bis) Primul grad de sfințenie acordat cuiva de sinod sau de papă. Forme diferite ale cuvantului fericit: fericită Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru FERICIT: FERICIT adjectiv 1. (învechit și popular) norocit, (popular) ferice. (Om fericit.) 2. încîntat, radios. (O față fericit.) 3. adecvat, binevenit, bun, favorabil, indicat, nimerit, oportun, potrivit, prielnic, propice, (livresc) pertinent, (popular) priincios. (Un prilej fericit.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru fericit: fericit a. 1. care se bucură de fericire: om fericit; 2. care face plăcere, bucurie: întâmplare fericită; 3. cel ce se bucură de fericirea cerească: fericitul întru amintire. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru fericit: fericít, -ă adjectiv (despre fericesc). Care e în stare de fericire: om fericit. Plăcut, norocos: întîmplare fericită. Titlu respectuos dat morților: fericitu întru amintire. Forme diferite ale cuvantului fericit: fericit-ă lópez fericitde Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru FERICIT: FERICÍT fericittă (fericitți, fericitte) 1) și substantival vezi A FERICI. 2) Care aduce fericire. Întâmplare fericittă. /v. a ferici Forme diferite ale cuvantului fericit: fericittă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru fericit: fericít adjectiv masculin, substantiv masculin, plural fericíți; forme singular fericítă, plural fericíte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru fericit: fericít1 adjectiv masculin, plural fericíți; forme fericítă, plural fericíte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Fericit: Fericit ≠ nefericit Definiție sursă: Dicționar de antonime |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru fericit: fericít2 substantiv masculin Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'FERICIT' FERICIANÚRĂFERICÍEfericințăFERICÍREFERICÍTFERICITÁFERICITÓRfericretFERICÚȚĂ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL fericit Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului fericit dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Fericit, fericită [Atestat: CORESI, EV. 11/2 / Plural: fericitiți, fericite / Etimologie: ferici] 1-2 smf, a Persoană care se află într-o stare de deplină mulțumire sufletească. Om fericit. O față fericit. Un prilej fericit. FERICÍT fericittă fericitți, fericitte 1 și substantival vezi A FERICI. Întâmplare fericittă. Om fericit. |
GRAMATICA cuvântului fericit? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului fericit. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul fericit poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE fericit? Vezi cuvântul fericit desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul fericit?[ fe-ri-cit ] Se pare că cuvântul fericit are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL fericit |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Ieșit din minți?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La singular substantivul fericit are forma: fericítă
La plural substantivul fericit are forma: fericíți
