|
Faur [ fa-ur ] VEZI SINONIME PENTRU faur PE ESINONIME.COM definiția cuvântului faur în mai multe dicționareDefinițiile pentru faur din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru faur: fáur (fáuri), substantiv masculin – 1. Fierar. – 2. Varietate de gîndac (Elater segetum). – Mr. favru, favur, istr. fǫwru. latina fāber (Pușcariu 590; Candrea-Dens., 569; REW 3231; DAR); conform italiana fabbro, prov. faure, limba franceza fèvre, vezi spaniolă fabro. – derivat făurar, substantiv masculin (fierar); făurăreasă, substantiv feminin (nevastă de fierar); făurărie, substantiv feminin (fierărie); făurărit, substantiv neutru (fierărie, meseria de fierar); făuri, verb (a forja; a făuri, a crea, a inventa), care, după Pușcariu 592 și Candrea-Dens., 570, reprezintă latina făbrῑre; făurie, substantiv feminin (forjă); făuriște, substantiv feminin (forjă); făuriță, substantiv feminin (nevastă de fierar). Forme diferite ale cuvantului faur: fáuri Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
Ce inseamna? |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru FAUR: FÁUR2, fauri, substantiv masculin (Regional și arhaizant) Fierar. Faurul să meșteșugească o criță moale. SADOVEANU, N. forme 77. Deci să poruncești domnia-ta faurilor să bată degrabă o sută douăzeci de potcoave. id. forme J. 426. Acest faur, fiind cel mai meșter de pe pămînt, era și năzdrăvan. ISPIRESCU, L. 220. • (Poetic) Și albinele-aduc miere, aduc colb mărunt de aur, Ca cercei din el să facă cariul, care-i meșter faur. EMINESCU, O. I 87. – Pronunțat: fa-ur. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru faur: faur2 substantiv masculin [Atestat: (a. 1580) cuvânt despre BĂTR. I, 254 / V: (reg) fauruor / Plural: fauri / Etimologie: lat faber, -bri] 1 (Înv) Fierar (1). 2 (Îvp; îe) A cumpăra cărbuni de la faur A cumpăra scump marfa (la mâna a doua). 3 (În basme; îs) faurul pământului Fierar cu puteri supranaturale, care facea obiecte verb reflexiv:ăjite. 4 Gândăcel lunguieț și subțire, păros, de culoare castanie Si: (Trs) purecul-dracului (Elater segetum). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul explicativ ilustrat al limbii române dă următoarea definitie pentru faur: fáur2 substantiv masculin 1 (învechit) Fierar (1). • Expresia: A cumpăra cărbuni de la faur = a cumpăra scump marfă (la mâna a doua). A se învăța ca faurul cu scânteile vezi învăța. 2 (în basme) Faurul pământului = fierar cu puteri supranaturale, care face obiecte verb reflexiv:ăjite. 3 (entomologie) Gândac lungăreț și subțire, păros, de culoare castanie (Elater segetum). • pl -i. / latina fabrum. Definiție sursă: Dicționar explicativ ilustrat al limbii române |
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru FAUR: FAUR substantiv 1. – (Dm; Moț; Ard; Arh) etc. frecv. ca n. de familie; Faurul și Făurel (Glos); Faur/i, -ie, -eni, -ești ss.; -escu (Hur 98). 2. Fâur/el; -ei, -oaia ss. 3. Fauroanea matronim, b. (C Bog). Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru FAUR: FÁUR2, fauri, substantiv masculin 1. (învechit) Fierar. 2. Denumire dată insectelor din familia elateridelor, cu corpul lunguieț și subțire, păros, de culoare castanie. – latina faber, -bri. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru faur: faur m. 1. meșter fierar: timp, al lumii faur AL. 2. figurat plăsmuitor: faur de cârciocuri AL. [latina FABRUM]. ║ a. meșter: să prindeți o coțofană faură ISP. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru faur: 1) fáur m. (latina faber, italiana fabbro, pv. faure, limba franceza fèvre, vsp. fabro. vezi fabrică. Cp. cu staul). Bibl. 1683. Ferar. – Azĭ rar făurár (după ferar). Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru FAUR: FÁUR2, fauri, substantiv masculin 1. (învechit) Fierar. 2. Gândăcel lunguieț și subțire, păros, de culoare castanie (Elater segetum). – latina faber, -bri. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru FAUR: FÁUR1 substantiv masculin (Regional și poetic) Februarie, făurar2. Cruntul muget e viscolul din faur. COȘBUC, P. II 185. – Pronunțat: fa-ur. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru faur: faur1 substantiv masculin [Atestat: SBIERA, forme S. 216 / Plural: fauri / Etimologie: drr făurar1] (Pop) Februarie. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru FAUR: FÁUR1 m. popular A doua lună a anului; februarie. [silabe fa-ur] /Din făurar Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru FAUR: FÁUR1 substantiv masculin (popular) Februarie. – Din făurar1 (derivat regresiv). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru FAUR: FÁUR1 substantiv masculin (popular) Februarie. – Din făurar1 (derivat regresiv). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru FAUR: FÁUR2 fauri m. învechit vezi FĂURAR2. /<lat. faber, faurbri Forme diferite ale cuvantului faur: fauri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru faur: fáur1 (februarie) (popular) substantiv masculin, genitiv dativ lui fáur Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru faur: fáur2 (fierar, gândac) substantiv masculin, plural fáuri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru faur: fáur (fierar) substantiv masculin, plural fáuri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru FAUR: FÁUR substantiv verbal februarie, fierar. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru faur: faur substantiv verbal FEBRUARIE. FIERAR. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru FAUR: FAUR substantiv (entomologie) elaterid. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru Faur: 2) Fáur m. vezi Februariŭ. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru faur: fáur (februarie) substantiv masculin Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru Faur: Faur m. vezi Făurar. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'FAUR' faunísticăFĂUNOAIAFaunusfauorFÁURFAUR-MÁURfăuraFĂURÁRfăurăreasă |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Faur Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului faur dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii I, 254 / V: reg fauruor / Plural: fauri / Etimologie: lat faber, -bri] 1 Înv Fierar 1. 2 Îvp; îe A cumpăra cărbuni de la faur A cumpăra scump marfa la mâna a doua. 3 În basme; îs faurul pământului Fierar cu puteri supranaturale, care facea obiecte verb reflexiv:ăjite. 216 / Plural: fauri / Etimologie: drr făurar1] Pop Februarie. FÁUR2 fauri m. Faber, faurbri. |
GRAMATICA cuvântului Faur? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului faur. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Faur poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE faur? Vezi cuvântul faur desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul faur?[ fa-ur ] Se pare că cuvântul faur are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL Faur Inţelegi mai uşor cuvântul faur dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A cumpăra cărbuni de la faur = a cumpăra scump marfă la mâna a doua 2 în basme Faurul pământului = fierar cu puteri supranaturale, care face obiecte verb reflexiv:ăjite |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Faur |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în sintagma vocală tematică?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|