|
Fârță [ fâr-ță ] VEZI SINONIME PENTRU fârță PE ESINONIME.COM definiția cuvântului farta în mai multe dicționareDefinițiile pentru farta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:Verbul: a farta (forma la infinitiv) A farta conjugat la timpul prezent:
|
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru fârță: fârță substantiv feminin [Atestat: POLIZU / Plural: fartațe / Etimologie: fo] 1 Ființă mică, care se mișcă neîncetat. 2 Persoană care colportează știri false, minciuni. 3 Femeie care își mișcă șoldurile provocator în timpul mersului. 4 Persoană indecentă Si: fleoarță (1), teleleică. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul de arhaisme și regionalisme dă următoarea definitie pentru fârță: fârță, fârțe, substantiv feminin (regional) copil neastâmpărat. 2. femeie plimbăreață, teleleică, fâță, fleoarță. Definiție sursă: Dicționar de arhaisme și regionalisme |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru fârță: fârță forme se zice de un copil mic și neastâmpărat: o fârță de copil. [ vezi făță]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru farta: farta verb tranzitiv: [Atestat: DN3 / prezentul indicativ: fartatez / Etimologie: franceza farter] (Rar) A aplica fart pe talpa schiurilor. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dictionnaire morphologique de la langue roumaine dă următoarea definitie pentru fârtă: fârtă substantiv feminin (A douăzeci și treia literă a alfabetului chirilic; plural fârte) Definiție sursă: Dictionnaire morphologique de la langue roumaine |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru farta: fartá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu fartéz, persoana a treia singular: el / ea și plural farteáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru FARTA: FARTÁ verb I. trecut A unge schiurile cu fart. [< limba franceza farter]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru FARTA: FARTÁ verb trecut a unge schiurile cu fart. (< limba franceza farter) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru fârță: fârță, fârțe substantiv feminin (învechit) prostituată. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'FARTA' farsoáreFARSÓRfârșteicăfartfartáfârtăciúnefârțâgăuFÂRTÁIfârțâitór |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL fârță Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului fârță dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Fârță substantiv feminin [Atestat: POLIZU / Plural: fârțățe / Etimologie: fo] 1 Ființă mică, care se mișcă neîncetat. Farta verb tranzitiv: [Atestat: DN3 / prezentul indicativ: fârțătez / Etimologie: franceza farter] Rar A aplica fart pe talpa schiurilor. |
GRAMATICA cuvântului fârță? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului fârță. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul fârță poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE fârță? Vezi cuvântul fârță desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul fârță?[ fâr-ță ] Se pare că cuvântul fârță are două silabe |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Fiziologie; în sintagmele tensiune arterială?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|