 | as |
|
| Fală [ fa-lă ] VEZI SINONIME PENTRU fală PE ESINONIME.COM definiția cuvântului fala în mai multe dicționareDefinițiile pentru fala din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru FALĂ: FÁLĂ substantiv feminin 1. Trufie, îngîmfare, înfumurare, orgoliu. Boierul, îndemnat de fala lui obișnuită, își scutura barba și umplea încăperea c-un glas detunător. SADOVEANU, O. VII 54. Vorba ceea: fală goală – traistă ușoară! CREANGĂ, P. 320. Iar ciocoiul cum se pleacă De mă vede la potică! Cum, smerit, în genunchi pică Și de fală se dezbracă! ALECSANDRI, P. A. 44. 2. Motiv de a se mîndri cu ceva; mîndrie. Era un om cinstit, muncitor... într-o zi putea ajunge fala gospodăriei. CAMILAR, TEM. 32. O, calul meu! Tu fala mea, De-acum eu nu te voi vedea. COȘBUC, P. I 112. • Expresia: (Regional) A(-i) fi fală (cuiva cu cineva sau cu ceva) = a se simți mîndru (de ceva), a se mîndri (cu ceva). Place-mi mîndra cinășea (= frumușică), Că mi-i fală-n tîrg cu ea! JARNÍK-BÎRSEANU, despre 368. 3. Strălucire, măreție; pompă. În amîndouă părțile... păduri suiau peste păduri, ducînd pînă la cer fala fagului și a moliftului. GALACTION, O. I 281. Mîine, te-oi primi cu fală și mai cuvenit alai. DAVILA, vezi vezi 183. Sigismund se duse la Viena. În toate părțile fu primit cu aceeași fală. BĂLCESCU, O. II 165. 4. Glorie, faimă, renume. Un viitor de fală Ți se pune dinainte, ți s-așterne drum măreț. DAVILA, vezi vezi 56. Fală-n lume și mărire pentru tine-n veci să fie, O, Moldovo, țară mîndră! tu ce dai sfînta dreptate! ALECSANDRI, O. 74. Fală ți-am făcut Ție de voinic, Mie de cal bun! TEODORESCU, P. P. 56. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
 Ce inseamna? |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru FALĂ: FALĂ s. 1. aroganță, fudulie, infatuare, înfumurare, îngîmfare, mîndrie, orgoliu, semeție, trufie, vanitate, (livresc) fatuitate, morgă, prezumție, suficiență, (rar) superbie, țanțoșie, (învechit și popular) măreție, mărire, (popular și fam.) ifos, țîfnă, (regional) făloșenie, făloșie, (învechit) fălnicie, laudă, mărie, mărime, mîndrețe, pohfală, preaînălțare, preaînălțime, semețire, trufă, trufășie, zădărnicie. (fala lui este cu totul nejustificată.) 2. (concret) glorie, mîndrie. (El e fala țării noastre.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru fală: fală substantiv feminin [Atestat: MOXA 403/5-12 / V: (înv) hvafala, hfafala / Etimologie: vsl χвaлa] 1 Glorie. 2 (Îe) Faimă (1). 3 (Îvp) Fast1. 4 Măreție. 5 Mândrie. 6 (Îlav) Cu fala Cu mândrie. 7 (Pop; îe) A-i fi cuiva fala (cu cineva sau ceva) A se mândri (cu cineva sau ceva). 8 (Pop; îe) A socoti (sau a ține, a avea) drept fala A aprecia ca verb reflexiv:ednic de laudă. 9 (Înv) Faptă de laudă. 10 (Înv) Merit. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru FALĂ: FÁLĂ substantiv feminin 1. Trufie, îngâmfare; orgoliu. 2. Motiv de a se mândri cu ceva sau cu cineva; mândrie. • locuțiune verbala (popular) A-i fi cuiva fală (cu cineva sau cu ceva) = a se mândri (cu cineva sau cu ceva). 3. Strălucire, măreție; pompă2. 4. Glorie, faimă, renume. – Din limba slavă (veche) hvala. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru FALĂ: FÁLĂ substantiv feminin 1. Trufie, îngâmfare; orgoliu. 2. Motiv de a se mândri cu ceva sau cu cineva; mândrie. • locuțiune verbala (popular) A-i fi cuiva fală (cu cineva sau cu ceva) = a se mândri (cu cineva sau cu ceva). 3. Strălucire, măreție; pompă2. 4. Glorie, faimă, renume. – Din limba slavă (veche) hvala. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru fală: fálă forme fără plural (vechea slavă hvala, laudă; limba bulgară fala, rut. falá, hvalá; ung. hala, mulțămire. vezi scofală). Vechĭ (hvală). Laudă. Azĭ. Glorie, mîndrie: acest om e fala țăriĭ. Trufie, fudulie, fanfaronadă, ostentațiune: acest om cheltuĭește numaĭ de fală. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru FALĂ: FÁLĂ forme 1) Atitudine de superioritate nejustificată față de alții; mândrie; măreție; semeție; îngâmfare; înfumurare. 2) învechit Manifestare publică sărbătorească. /<sl. hvala Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru fală: fală forme rezultatul fălirii (legitime sau exagerate): 1. mândrie mare, glorie: bărbații mari sunt fala națiunii; 2. paradă, ostentațiune: o face de fală. [slava HVALA]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru FALĂ: FALĂ substantiv 1. – P. mold., act.; Fălești substantiv (17 B II 205). 2. Fălică, M., mold., act. 3. conform Falevici, Ioan (Dm). Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru fală: fálă substantiv feminin, genitiv dativ articulat fálei Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Fală: Fală ≠ modestie, simplețe Definiție sursă: Dicționar de antonime |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru FALĂ: FÁLĂ substantiv verbal paradă, pompă. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru fală: fálă substantiv feminin, genitiv dativ articulat fálei Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru fală: fală substantiv verbal PARADĂ. POMPĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'FALA' FAKIEfakirFÂLfâl-fấlFÁLĂFALACIOÁSĂFALACIÓS, -OÁSĂfalafastâcfalafastî́c |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL fală Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului fală dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Fală lui este cu totul nejustificată. El e fală țării noastre. Fală substantiv feminin [Atestat: MOXA 403/5-12 / V: înv hvafală, hfafală / Etimologie: vsl χвaлa] 1 Glorie. 6 Îlav Cu fală Cu mândrie. 7 Pop; îe A-i fi cuiva fală cu cineva sau ceva A se mândri cu cineva sau ceva. 8 Pop; îe A socoti sau a ține, a avea drept fală A aprecia ca verb reflexiv:ednic de laudă. El e fală țării noastre. |
GRAMATICA cuvântului fală? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului fală. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul fală poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE fală? Vezi cuvântul fală desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul fală?[ fa-lă ] Se pare că cuvântul fală are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL fală Inţelegi mai uşor cuvântul fală dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Regional A-i fi fală cuiva cu cineva sau cu ceva = a se simți mîndru de ceva, a se mîndri cu ceva locuțiune verbala popular A-i fi cuiva fală cu cineva sau cu ceva = a se mândri cu cineva sau cu ceva locuțiune verbala popular A-i fi cuiva fală cu cineva sau cu ceva = a se mândri cu cineva sau cu ceva |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL fală |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Grădiniță de copii?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
