 | as |
|
| Extrage [ ex-tra-ge ] VEZI SINONIME PENTRU extrage PE ESINONIME.COM definiția cuvântului extrage în mai multe dicționareDefinițiile pentru extrage din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a extrage (forma la infinitiv) A extrage conjugat la timpul prezent:
|
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru extrage: extrage verb tranzitiv: [Atestat: ASACHI, E. I, 74/1 / V: estextrage / prezentul indicativ: extragerag / Etimologie: franceza extraire, lat extrahere (după trage)] 1 (Mat; îe) A extrage întregii A transforma o fracție supraunitară într-o fracție mixtă sau într-un număr întreg. 2 (Mat; c. i. rădăcina unui număr) A determina prin calcul. 3 A separa o substanță dintr-un compus, sau din secreția unui organ, a unei plante. 4 (C. i. noțiuni abstracte) A scoate dintr-un ansamblu de fapte. 5 (C. i. noțiuni abstracte) A degaja ideile, concluziile. 6 (C. i. noțiuni abstracte) A obține dintr-o sursă printr-o operație mintală. 7 A scoate, a trage afară ceva dintr-un loc, dintr-un corp în care s-a format sau a fost introdus. 8 A lua dintr-un ansamblu un element, o parte. 9 (C. i. pasaje, rezumate, extrase) A detașa. 10 (C. i. pasaje, rezumate, extrase) A selecta. 11 (C. i. minerale, țiței etc.) A scoate din pământ Si: a exploata. 12 (C. i. un corp străin, un organ) A scoate afară din corp pe cale chirurgicală. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
 Ce inseamna? |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru EXTRAGE: EXTRÁGE, extrág, verb III. tranzitiv 1. A scoate o substanță dintr-un material, a separa o substanță de alta prin diferite procedee. Mașinile extrag zahărul din sfeclă. • figurat Din vîna populară extrage Delavrancea și unele motive de basm. VIANU, A. P. 172. 2. A scoate o materie, un corp dintr-un loc sau dintr-un corp în care s-a format ori în care s-a introdus. Și-a extras o măsea. ▭ Mierea albinelor poartă parfumul florilor din care-i extrasă. VLAHUȚĂ, O. A. 454. • reflexiv pasiv Oamenii au început să înalțe sonde. A început să se extragă petrol – o nouă bogăție a regiunii. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2819. 3. (matematică; în expresie) A extrage rădăcina pătrată (cubică etc.) = a afla un număr care, ridicat la pătrat (la cub etc.), să dea un număr dativ Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru EXTRAGE: EXTRÁGE, extrág, verb III. tranzitiv 1. A scoate o substanță dintr-un material, a separa o substanță de alta prin diferite procedee. ♦ A scoate un corp din locul în care s-a format sau în care a fost introdus. 2. (matematică; în expresie) A extrage rădăcina pătrată (sau cubică etc.) = a calcula rădăcina pătrată (sau cubică etc.) a unui număr dativ – Din latina extrahere (după trage). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru EXTRAGE: EXTRÁGE, extrág, verb III. tranzitiv 1. A scoate o substanță dintr-un material, a separa o substanță de alta prin diferite procedee. ♦ A scoate un corp din locul în care s-a format sau în care a fost introdus. 2. (matematică; în expresie) A extrage rădăcina pătrată (sau cubică etc.) = a calcula rădăcina pătrată (sau cubică etc.) a unui număr dativ – Din latina extrahere (după trage). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru EXTRAGE: EXTRÁGE verb III. trecut 1. A separa ceva dintr-o materie din care făcea parte, în care era încorporat. ♦ A scoate un corp din locul în care a intrat sau unde s-a format. 2. A scoate un citat, un fragment dintr-un text, dintr-o carte etc. 3. A căuta rădăcina pătrată a unui număr. [P.i. extrág, variantă estrage verb III. / conform limba franceza extraire, latina extrahere, după trage]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru EXTRAGE: EXTRÁGE verb trecut 1. a separa ceva dintr-o materie încorporată. • a scoate un corp din locul în care a intrat sau unde s-a format. 2. a scoate un citat, un fragment dintr-un industria textilă 3. a calcula rădăcina (pătrată, cubică) a unui număr. (< latina extrahere) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru EXTRAGE: EXTRAGE verb 1. a scoate, (popular) a trage. (A extrage o măsea, un cui, un glonț.) 2. a lua, a scoate. (A extrage apă din fîntînă.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru extrage: extráge (a extrage) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele extrág, imperfect persoana a treia singular: el / ea extrăgeá; participiu extrás Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru extrage: extrage, extrag vezi t. (argoul lumii interlope) a fura din buzunare. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru extrage: extráge verb → trage Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'EXTRAGE' extrafluídEXTRAFÓREXTRAGALÁCTICextragalaxíeEXTRÁGEEXTRÁGEREEXTRAGRAMATICÁLEXTRAJUDICIÁREXTRALEGÁL |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL extrage Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului extrage dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii I, 74/1 / V: estextrage / prezentul indicativ: extragerag / Etimologie: franceza extraire, lat extrahere după trage] 1 Mat; îe A extrage întregii A transforma o fracție supraunitară într-o fracție mixtă sau într-un număr întreg. A extrage o măsea, un cui, un glonț. A extrage apă din fântână. A extrage o măsea, un cui, un glonț. A extrage apă din fîntînă. Extráge a extrage verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele extrág, imperfect persoana a treia singular: el / ea extrăgeá; participiu extrás. |
GRAMATICA cuvântului extrage? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului extrage. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul extrage poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE extrage? Vezi cuvântul extrage desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul extrage?[ ex-tra-ge ] Se pare că cuvântul extrage are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL extrage Inţelegi mai uşor cuvântul extrage dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe = a afla un număr care, ridicat la pătrat la cub etc = a calcula rădăcina pătrată sau cubică etc = a calcula rădăcina pătrată sau cubică etc |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL extrage |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Rar a se zări de lună?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
