 | as |
|
| Expertiză [ ex-per-ti-ză ] VEZI SINONIME PENTRU expertiză PE ESINONIME.COM definiția cuvântului expertiza în mai multe dicționareDefinițiile pentru expertiza din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a expertiza (forma la infinitiv) A expertiza conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru EXPERTIZĂ: EXPERTÍZĂ (< limba franceza ) substantiv feminin 1. Cercetare făcută de un expert asupra unei situații, probleme. 2. (Dr.) Mijloc de probă bazat pe constatări cu caracter tehnic medical, contabil etc. făcute de un expert, la cererea unui organ de jurisdicție sau de urmărire penală, în legătură cu situații de fapt a căror lămurire interesează soluționarea cauzei. • Raport de expertiza = lucrare în care sunt consemnate constatările uni expert. 3. Expertiza medicală = a) stabilire, în urma unui examen medical, a capacității de muncă a unui bolnav sau a unui om sănătos în condițiile solicitărilor fizice și psihice din diferite profesiuni; b) consultație sau autopsie efectuată de medicul legist în cazuri de rănire, accident, viol, otrăvire, omor etc. Expertiza fitopatologică = complex de analize și cercetări de specialitate necesare stabilirii naturii și nivelului de infectare a semințelor, plantelor, solurilor sau culturilor. 4. Expertiza artistică = analiză realizată prin coroborarea mai multor modalități (anamneza operei, fotografiere de diverse tipuri, analize chimice ale materialelor componente etc.) pentru stabilirea autenticității sau paternității unei opere de artă. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru expertiză: expertiză substantiv feminin [Atestat: I. IONESCU, M. 222 / V: (înv) espexpertiza / Plural: expertizaze / Etimologie: franceza expertise] 1 Cercetare cu caracter tehnic făcută de un expert, la cererea unui organ de jurisdicție sau de urmărire penală ori a părților, asupra unei situații, probleme etc. a cărei lămurire interesează soluționarea cauzei. 2 (Ccr) Raport întocmit de un expert asupra cercetărilor făcute. 3 (Med; îs) expertiza medicală Stabilire, în urma unui examen medical, a capacității de muncă a unui bolnav sau a unui om sănătos în condițiile solicitărilor fizice și psihice ale diferitelor profesiuni. 4 (Îas) Consultație sau autopsie efectuată de medicul legist în cazuri de rănire, accident, viol, otrăvire, omor etc. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru EXPERTIZĂ: EXPERTÍZĂ, expertize, substantiv feminin 1. Cercetare cu caracter tehnic făcută de un expert, la cererea unui organ de jurisdicție sau de urmărire penală ori a părților, asupra unei situații, probleme etc. a cărei lămurire interesează soluționarea cauzei. ♦ (concretizat) Raport întocmit de un expert asupra cercetărilor făcute. 2. (medicină; în sintagma) Expertiză medicală = a) stabilire, în urma unui examen medical, a capacității de muncă a unui bolnav sau a unui om sănătos în condițiile solicitărilor fizice și psihice din diferite profesiuni; b) consultație sau autopsie efectuată de medicul legist în cazuri de rănire, accident, viol, otrăvire, omor etc. – Din limba franceza expertise. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru EXPERTIZĂ: EXPERTÍZĂ, expertize, substantiv feminin 1. Cercetare cu caracter tehnic făcută de un expert, la cererea unui organ de jurisdicție sau de urmărire penală ori a părților, asupra unei situații, probleme etc. a cărei lămurire interesează soluționarea cauzei. ♦ (concretizat) Raport întocmit de un expert asupra cercetărilor făcute. 2. (medicină; în sintagma) Expertiză medicală = a) stabilire, în urma unui examen medical, a capacității de muncă în condițiile solicitărilor fizice și psihice din diferite profesii; b) consultație sau autopsie efectuată de medicul legist în cazuri de rănire, accident, viol, otrăvire, omor etc. – Din limba franceza expertise. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru EXPERTIZĂ: EXPERTÍZĂ, expertize, substantiv feminin Cercetare (chimică, contabilă etc.) făcută de un expert asupra unor situații, probleme etc. Îndată ce se va legiui răscumpărarea rentei și se va hotărî prin expertiză prețul deosebit al pămîntului... BĂLCESCU, O. I 291. ♦ (Concretizat) Raport întocmit de un expert asupra cercetărilor făcute. Depunerea expertizelor. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru EXPERTIZĂ: EXPERTÍZĂ substantiv feminin 1. cercetare întreprinsă de un expert cu privire la o situație, la o problemă etc. 2. rezultatul constatărilor făcute; aport al unui expert. ♦ expertiza medicală = a) examinare a capacității de muncă a cuiva; b) consultație sau autopsie făcută de medicul legist. (< limba franceza expertise) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru EXPERTIZĂ: EXPERTÍZĂ expertizae forme 1) Cercetare care se referă la diferite probleme sau situații. 2) Raportul unui expert asupra cercetărilor întreprinse. [G.-D. expertizei] /<fr. expertise Forme diferite ale cuvantului expertiza: expertizae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru EXPERTIZĂ: EXPERTÍZĂ substantiv feminin Cercetare întreprinsă de un expert cu privire la o situație, la o problemă etc.; raport al unui expert. [< limba franceza expertise]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru expertiză: *expertíză forme, plural e (în franceză expertise, despre expert, expert). Vizita și operațiunea experților: a face o expertiză. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru expertiza: expertiza verb tranzitiv: [Atestat: BUL. filozofie III, 185 / prezentul indicativ: expertizazez / Etimologie: franceza expertiser] 1-3 A supune unei expertize (1, 3, 4). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru EXPERTIZA: EXPERTIZÁ, expertizez, verb I. tranzitiv A supune expertizei. – Din expertiză + sufix -iza. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru EXPERTIZA: EXPERTIZÁ, expertizez, verb I. tranzitiv A supune expertizei. – Expertiză + sufix -iza. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru expertiză: expertiză forme 1. vizita și operațiunea expertului; 2. raportul experților. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru expertiza: expertizá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu expertizéz, persoana a treia singular: el / ea și plural expertizeáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru EXPERTIZA: EXPERTIZÁ verb I. trecut (Rar) A face o expertiză. [< limba franceza expertiser]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru EXPERTIZA: EXPERTIZÁ verb trecut a supune unei expertize. (< limba franceza expertiser) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru expertiză: expertíză substantiv feminin, genitiv dativ articulat expertízei; plural expertíze Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru expertiză: expertíză substantiv feminin, genitiv dativ articulat expertízei; plural expertíze Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru expertiza: expertizá (a expertiza) verb, indicativ prezent 3 expertizeáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'EXPERTIZA' experimentumexpermentEXPÉRTexpértăEXPERTIZÁEXPERTIZÁREEXPERTIZÁTEXPIÁEXPIÁBIL |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL expertiza Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului expertiza dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 222 / V: înv espexpertiza / Plural: expertizaze / Etimologie: franceza expertise] 1 Cercetare cu caracter tehnic făcută de un expert, la cererea unui organ de jurisdicție sau de urmărire penală ori a părților, asupra unei situații, probleme etc. 3 Med; îs expertiza medicală Stabilire, în urma unui examen medical, a capacității de muncă a unui bolnav sau a unui om sănătos în condițiile solicitărilor fizice și psihice ale diferitelor profesiuni. EXPERTÍZĂ expertizae forme 1 Cercetare care se referă la diferite probleme sau situații. Filozofie III, 185 / prezentul indicativ: expertizazez / Etimologie: franceza expertiser] 1-3 A supune unei expertize 1, 3, 4. Expertizá a expertiza verb, indicativ prezent 3 expertizeáză. |
GRAMATICA cuvântului expertiza? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului expertiza. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul expertiza poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE expertiză? Vezi cuvântul expertiză desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul expertiză?[ ex-per-ti-ză ] Se pare că cuvântul expertiză are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL expertiza Inţelegi mai uşor cuvântul expertiza dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe= lucrare în care sunt consemnate constatările uni expert Medicală = a stabilire, în urma unui examen medical, a capacității de muncă a unui bolnav sau a unui om sănătos în condițiile solicitărilor fizice și psihice din diferite profesiuni; b consultație sau autopsie efectuată de medicul legist în cazuri de rănire, accident, viol, otrăvire, omor etc Fitopatologică = complex de analize și cercetări de specialitate necesare stabilirii naturii și nivelului de infectare a semințelor, plantelor, solurilor sau culturilor Artistică = analiză realizată prin coroborarea mai multor modalități anamneza operei, fotografiere de diverse tipuri, analize chimice ale materialelor componente etc Medicină; în sintagma Expertiză medicală = a stabilire, în urma unui examen medical, a capacității de muncă a unui bolnav sau a unui om sănătos în condițiile solicitărilor fizice și psihice din diferite profesiuni; b consultație sau autopsie efectuată de medicul legist în cazuri de rănire, accident, viol, otrăvire, omor etc Medicină; în sintagma Expertiză medicală = a stabilire, în urma unui examen medical, a capacității de muncă în condițiile solicitărilor fizice și psihice din diferite profesii; b consultație sau autopsie efectuată de medicul legist în cazuri de rănire, accident, viol, otrăvire, omor etc ♦ expertiza medicală = a examinare a capacității de muncă a cuiva; b consultație sau autopsie făcută de medicul legist |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: ♦ termen militar; ieșit din uz piramidă de arme sau de puști, de carabine?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul expertiza se conjugă: ei ele expertizeáză
