 | as |
|
| Expeditor [ ex-pe-di-tor ] VEZI SINONIME PENTRU expeditor PE ESINONIME.COM definiția cuvântului expeditor în mai multe dicționareDefinițiile pentru expeditor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru expeditor: expeditor, expeditoroare smf, a [Atestat: DOC. economie 437 / Plural: expeditori, expeditoroare / Etimologie: franceza expéditeur] 1-2 (Persoană fizică sau juridică) care expediază scrisori, pachete, bani etc. Si: trimițător, (înv) expeduitor (1-2). 3-8 (Instituție, birou, for competent) care este organizat anume pentru a trimite scrisori, mărfuri. Forme diferite ale cuvantului expeditor: expeditoroare Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru EXPEDITÓR: EXPEDITÓR, -OÁRE, expeditori, -oare, substantiv masculin și forme Persoană care expediază scrisori, pachete, mărfuri etc. Expeditorul unei scrisori. • (Adjectival) Poșta, cînd adresantul lipsește, păstrează banii numai cîteva zile, după care îi înapoiază biuroului expeditor. CARAGIALE, O. VII 402. Forme diferite ale cuvantului expeditor: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru EXPEDITÓR: EXPEDITÓR, -OÁRE, expeditori, -oare, substantiv masculin și forme, adjectiv (Persoană fizică sau juridică) având sarcina de a expedia scrisori, pachete, bani etc.; trimițător. – Din limba franceza expéditeur. Forme diferite ale cuvantului expeditor: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru EXPEDITÓR: EXPEDITÓR, -OÁRE, expeditori, -oare, substantiv masculin și forme, adjectiv (Persoană fizică sau juridică) care expediază scrisori, pachete, bani etc.; trimițător. – Din limba franceza expéditeur. Forme diferite ale cuvantului expeditor: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru EXPEDITÓR: EXPEDITÓR expeditoroáre (expeditoróri, expeditoroáre) m. și forme Lucrător însărcinat cu expedierea coletelor, scrisorilor etc. /<fr. expéditeur Forme diferite ale cuvantului expeditor: oáre Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru EXPEDITÓR: EXPEDITÓR, -OÁRE substantiv masculin și forme Cel care expediază scrisori, bani etc.; trimițător. [conform limba franceza expéditeur, latina expeditor]. Forme diferite ale cuvantului expeditor: -oÁre Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru expeditor: *expeditór, -oáre adjectiv (latina expeditor, despre expedítus, participiu despre expedire, a descurca). Care expediază. Forme diferite ale cuvantului expeditor: -oáre -ízm Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru expeditor: expeditór substantiv masculin, adjectiv masculin, plural expeditóri; forme singular și plural expeditoáre, genitiv dativ singular articulat expeditoárei Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru EXPEDITÓR: EXPEDITÓR, -OÁRE substantiv masculin forme cel care expediază scrisori, colete, bani etc. (< limba franceza expéditeur) Forme diferite ale cuvantului expeditor: -oÁre Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru expeditor: expeditór adjectiv masculin, substantiv masculin, plural expeditóri; adjectiv feminin, substantiv feminin singular și plural expeditoáre; abreviere exp. Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru EXPEDITOR: EXPEDITOR substantiv, adjectiv trimițător. (expeditor al coletului.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru expeditor: expeditor m. cel ce expediază. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'EXPEDITOR' expediționariuEXPEDIȚIÚNEEXPEDITÍVEXPEDITIVITÁTEEXPEDITÓRexpeduíexpeduireexpeduitexpeduitor |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL expeditor Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului expeditor dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Expeditor, expeditoroare smf, a [Atestat: DOC. Economie 437 / Plural: expeditori, expeditoroare / Etimologie: franceza expéditeur] 1-2 Persoană fizică sau juridică care expediază scrisori, pachete, bani etc. EXPEDITÓR expeditoroáre expeditoróri, expeditoroáre m. Expeditor al coletului. Expeditor al coletului. |
GRAMATICA cuvântului expeditor? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului expeditor. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul expeditor poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE expeditor? Vezi cuvântul expeditor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul expeditor?[ ex-pe-di-tor ] Se pare că cuvântul expeditor are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL expeditor |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Cât e lumea și pământul?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul expeditor are forma: expeditóri
