 | as |
|
| Exista [ e-xis-ta ] VEZI SINONIME PENTRU exista PE ESINONIME.COM definiția cuvântului exista în mai multe dicționareDefinițiile pentru exista din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a exista (forma la infinitiv) A exista conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru EXISTA: EXISTA verb 1. a se afla, a fi, a se găsi, (popular) a sta. (exista acolo mărfuri în mare cantitate.) 2. a avea, a fi, a se găsi. (exista cine să m-ajute.) 3. a fi, a trăi, a viețui, (rar) a ființa, (regional) a lăbădui, (învechit) a dăinui. (Cît exista, omul învață.) 4. a dăinui, a dura, a fi, a se menține, a se păstra, a se perpetua, a persista, a rămîne, a trăi, a ține, (rar) a subzista, (învechit) a locui, a petrece, a sta, a via. (Cît va exista lumea și pămîntul; vechi obicei care exista și aslăzi.) 5. a data. (Acest obicei exista de un secol.) 6. a se afla, a consta, a rezida. (Tot secretul exista în aceea că...) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru exista: exista [Atestat: CAIET 65v / V: (înv) esiexista (prezentul indicativ: esistez), eziexista, (reg) ezixta, existati[1] / P: eg-zisexista[2] / prezentul indicativ: exist, (înv) existatez / Etimologie: franceza exister, lat existere] 1 vi A avea ființă Si: a fi. 2 vi (De obicei cu determinări locale) A se găsi Si: (îvr) a existarisi, a existelui. 3 vi A fi real. 4 vi A trăi. 5 vi (De obicei impersonal; adesea în construcții negative) A fi posibil. 6 vi și (pfm) verb reflexiv:i (Exclamativ; în construcții negative) Nu se poate! 7 vi A se manifesta. 8 vi A apărea. 9 vi A dura. 10 vi A conta. corectată Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru EXISTA: EXISTÁ, exíst, verb I. intranzitiv A fi, a se afla, a se găsi în realitate, a avea ființă; a trăi, a viețui, a se manifesta. Oamenii trebuie să simtă că există o autoritate! zise bătrînul Miron. REBREANU, R. II 21. Virtutea pentru dînșii, ea nu există. EMINESCU, O. I 56. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru EXISTA: EXISTÁ verb I. intr. A avea ființă, existență, a fi, a se afla; a trăi; a se manifesta. [pronume eg-zis-, p.i. exíst. / < limba franceza exister, latina existere]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru EXISTA: EXISTÁ, exíst, verb I. intranzitiv A fi, a se afla, a se găsi în realitate; a trăi, a se manifesta. [ pronunție: eg-zis-] – Din limba franceza exister, latina existere. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru EXISTA: EXISTÁ, exíst, verb I. intranzitiv A fi, a se afla, a se găsi în realitate; a trăi, a se manifesta. [ pronunție: eg-zis-] – Din limba franceza exister, latina existere. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru EXISTA: EXISTÁ verb intr. a avea existență, a fi, a se afla; a se manifesta. (< limba franceza exister, latina existere) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru exista: existá verb [x pronume gz], indicativ prezent persoana întâi singular: eu exíst, persoana a treia singular: el / ea și plural exístă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru exista: existá (a exista) [x pronume gz] verb, indicativ prezent 3 exístă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'EXISTA' exînscríereexînscrísexirsisexístEXISTÁexistăluiexistareexistarisiexistat |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL exista Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului exista dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Exista acolo mărfuri în mare cantitate. Exista cine să m-ajute. Cît exista, omul învață. Cît va exista lumea și pămîntul; vechi obicei care exista și aslăzi. Acest obicei exista de un secol. Tot secretul exista în aceea că. Exista [Atestat: CAIET 65v / V: înv esiexista prezentul indicativ: esistez, eziexista, reg ezixta, existati[1] / P: eg-zisexista[2] / prezentul indicativ: exist, înv existatez / Etimologie: franceza exister, lat existere] 1 vi A avea ființă Si: a fi. Existá a exista [x pronume gz] verb, indicativ prezent 3 exístă. |
GRAMATICA cuvântului exista? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului exista. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul exista poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE exista? Vezi cuvântul exista desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul exista?[ e-xis-ta ] Se pare că cuvântul exista are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL exista |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Pronume de reverență sau de politețe?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul exista se conjugă: ei ele exístă
