|
Executiv [ e-xe-cu-tiv ] VEZI SINONIME PENTRU executiv PE ESINONIME.COM definiția cuvântului executiv în mai multe dicționareDefinițiile pentru executiv din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru executiv: executiv, executivă [Atestat: STAMATI, despre / P: eg-zeexecutiv / V: (înv) eseexecutiv, (reg) ezeexecutiv / Plural: executivi, executive / Etimologie: franceza exécutif, it esecutivo] 1 a Care are sarcina de a pune în aplicare legile și dispozițiile organelor superioare Si: (rar) executoriu (7), (înv; nob) execuțiu. 2 a (Îs) Comitet executiv Colectiv, de obicei ales, care duce la îndeplinire sarcinile trasate de forul tutelar. 3 a (Îs) Organ executiv Organ de stat cu funcții de organizare și de asigurare a executării legilor. 4 a (Îs) Putere executivă Una dintre cele trei funcții fundamentale ale puterii de stat, prevăzute de principiul separației puterilor în stat, care are rolul de a pune în aplicare legile. 5-6 sn, a (Șîs putere executivă) (Organ al puterii de stat format de obicei din șeful statului și guvern) care pune în aplicare legile votate de Parlament (puterea legislativă). 7 sn (Pgn) Guvern. 8 a (Rar) Executoriu (3). Forme diferite ale cuvantului executiv: executivă Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru EXECUTIV: EXECUTÍV, -Ă, executivi, -e, adjectiv Care are sarcina de a executa dispozițiile organelor superioare. • (În organizarea unor state) Putere executivă = sistem de organe compus din guvern și din întreg aparatul administrativ, în frunte cu șeful statului, reprezentând una dintre celei trei puteri fundamentale ale statului prevăzute de principiul separației puterilor. Organ executiv (și substantivat, n.) = organ care exercită puterea executivă într-un stat. [ pronunție: eg-ze-] – Din limba franceza exécutif. Forme diferite ale cuvantului executiv: executiv-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru EXECUTIV: EXECUTÍV, -Ă, executivi, -e, adjectiv Care are sarcina de a executa dispozițiile organelor superioare. • Organ executiv = organ de stat cu funcții de organizare și de asigurare a executării legilor. (În organizarea unor state) Putere executivă = sistem de organe compus din guvern și întreg aparatul administrativ, reprezentând una dintre celei trei puteri fundamentale ale statului prevăzute de principiul separației puterilor. [ pronunție: eg-ze-] – Din limba franceza exécutif. Forme diferite ale cuvantului executiv: executiv-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru EXECUTIV: EXECUTÍV, -Ă adjectiv care are sarcina de a asigura aplicarea legilor. ♦ putere executivă (și substantiv neutru) = una dintre puterile fundamentale ale statului, guvernul; organ executiv = organ de stat cu funcții de organizare și de asigurare a executării legilor. (< limba franceza exécutif) Forme diferite ale cuvantului executiv: executiv-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru EXECUTIV: EXECUTÍV, -Ă, executivi, -e, adjectiv Care are sarcina de a executa dispozițiile organelor superioare. Organ executiv. • (În țările burgheze) Putere executivă = una din cele trei puteri fundamentale ale statului, reprezentată prin guvern. Forme diferite ale cuvantului executiv: executiv-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru EXECUTIV: EXECUTÍV, -Ă adjectiv Care are sarcina de a pune în aplicare legile și dispozițiile organelor superioare. • Putere executivă = una dintre puterile fundamentale ale statului, reprezentată prin guvern. [pronume eg-ze-. / < limba franceza exécutif]. Forme diferite ale cuvantului executiv: executiv-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru executiv: *executív, -ă adjectiv (despre execuțiune, după con-secutiv). Care e însărcinat să execute legile: puterea executivă, agent executiv. Caracter executiv, care face să se împlinească obligațiunea. – Ob. egz- (după limba franceza ). Forme diferite ale cuvantului executiv: executiv-ă -ízm executivcur Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru EXECUTIV: EXECUTÍV executivă (executivi, executive) Care are sarcina de a executa (legi, dispoziții). Putere executivă. Organ executiv. /<fr. exécutif Forme diferite ale cuvantului executiv: executivă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru executiv: executív adjectiv masculin [x pronume gz], plural executívi; forme singular executívă, plural executíve Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru executiv: executív1 [x pronume gz] adjectiv masculin, plural executívi; forme executívă, plural executíve Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru executiv: executiv a. care face să se execute legile: putere executivă. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru executiv: *executív2 [x pronume gz] substantiv neutru, plural executíve Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'EXECUTIV' EXECÚȚIEexecuționálexecuțiuEXECUȚIÚNEEXECUTÍVEXECUTÓREXECUTÓRIUexecvăluiexecvi |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL EXECUTIV Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului executiv dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Executiv, executivă [Atestat: STAMATI, despre / P: eg-zeexecutiv / V: înv eseexecutiv, reg ezeexecutiv / Plural: executivi, executive / Etimologie: franceza exécutif, it esecutivo] 1 a Care are sarcina de a pune în aplicare legile și dispozițiile organelor superioare Si: rar executoriu 7, înv; nob execuțiu. 2 a Îs Comitet executiv Colectiv, de obicei ales, care duce la îndeplinire sarcinile trasate de forul tutelar. 3 a Îs Organ executiv Organ de stat cu funcții de organizare și de asigurare a executării legilor. 4 a Îs Putere executivă Una dintre cele trei funcții fundamentale ale puterii de stat, prevăzute de principiul separației puterilor în stat, care are rolul de a pune în aplicare legile. 5-6 sn, a Șîs putere executivă Organ al puterii de stat format de obicei din șeful statului și guvern care pune în aplicare legile votate de Parlament puterea legislativă. EXECUTÍV executivă executivi, executive Care are sarcina de a executa legi, dispoziții. Putere executivă. Organ executiv. |
GRAMATICA cuvântului EXECUTIV? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului executiv. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul EXECUTIV poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE executiv? Vezi cuvântul executiv desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul executiv?[ e-xe-cu-tiv ] Se pare că cuvântul executiv are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL EXECUTIV Inţelegi mai uşor cuvântul executiv dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe În organizarea unor state Putere executivă = sistem de organe compus din guvern și din întreg aparatul administrativ, în frunte cu șeful statului, reprezentând una dintre celei trei puteri fundamentale ale statului prevăzute de principiul separației puterilor = organ care exercită puterea executivă într-un stat Organ executiv = organ de stat cu funcții de organizare și de asigurare a executării legilor În organizarea unor state Putere executivă = sistem de organe compus din guvern și întreg aparatul administrativ, reprezentând una dintre celei trei puteri fundamentale ale statului prevăzute de principiul separației puterilor ♦ putere executivă și substantiv neutru = una dintre puterile fundamentale ale statului, guvernul; organ executiv = organ de stat cu funcții de organizare și de asigurare a executării legilor În țările burgheze Putere executivă = una din cele trei puteri fundamentale ale statului, reprezentată prin guvern Putere executivă = una dintre puterile fundamentale ale statului, reprezentată prin guvern |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL EXECUTIV |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în sintagma unealtă gramaticală?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|