 | as |
|
| Excrement [ ex-cre-ment ] VEZI SINONIME PENTRU excrement PE ESINONIME.COM definiția cuvântului excrement în mai multe dicționareDefinițiile pentru excrement din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru excrement: excrement sn [Atestat: învechit FRĂG. 48/15 / V: (înv, reg) escexcrement, escremânt, escremint, (îvr) excrementmânt[1], scremânt, scre- (pl: scremenți sm) / Plural: excremente / Etimologie: franceza excrément, lat excrementum] 1 (Mpl) Materii evacuate pe cale naturală din corpul omului, al animalelor. 2 (Spc) Materii fecale. 3 (Pgn; înv, lpl, îf escreminte) Resturi nefolositoare Si: gunoi. 4 (Rar; îf excremânt) Persoană abjectă, demnă de dispreț. corectată Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru EXCREMENT: EXCREMENT substantiv (fiziologie; mai ales la plural ) fecale (la plural), (popular) căcat, scîrnă, scăpău, (regional) scîrnăvie, spurc, spurcat, spurcăciune, (învechit) scremet, (familial) caca, coco, gîli, (figurat) rahat, (eufemistic) scaun. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru EXCREMENT: EXCREMÉNT, excremente, substantiv neutru Materie rezultată din digestie, care se elimină din corpul oamenilor sau al animalelor prin anus; (materii) fecale; murdărie (1). – Din limba franceza excrément, latina excrementum. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru EXCREMENT: EXCREMÉNT, excremente, substantiv neutru Materie rezultată din digestie, care se elimină din corpul oamenilor sau al animalelor prin anus; (materii) fecale; murdărie (1). – Din limba franceza excrément, latina excrementum. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru EXCREMENT: EXCREMÉNT substantiv neutru (De obicei la plural ) Materie evacuată pe cale naturală din corpul animalelor prin defecație; materii fecale. [plural -te, variantă escrement substantiv neutru / < limba franceza excrément, conform latina excrementum]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru excrement: *excremént n., plural e (latina ex-crementum, despre ex-cérbere, a cerne, a separa). fiziologie Materie eliminată din corp pe căile naturale, maĭ ales vorbind de materiile fecale. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru EXCREMENT: EXCREMÉNT, excremente, substantiv neutru (Mai ales la plural ) Materie eliminată din corpul oamenilor sau al animalelor; materii fecale. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru EXCREMENT: EXCREMÉNT excremente n. mai ales la plural Materie rezultată din digestie; materii fecale. /<fr. excrément, latina excrementum Forme diferite ale cuvantului excrement: excremente Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru EXCREMENT: EXCREMÉNT substantiv neutru (la plural) fecale. (< limba franceza excrément, latina excrementum) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru excrement: excremént substantiv neutru, plural excreménte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru excrement: excremént substantiv neutru, plural excreménte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'EXCREMENT' EXCORIÉREEXCORPORÁȚIEexcortaexcremântEXCREMÉNTexcremențăexcrementalEXCREMENȚIÁL, -ĂEXCRESCÉNȚĂ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL excrement Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului excrement dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 48/15 / V: înv, reg escexcrement, escremânt, escremint, îvr excrementmânt[1], scremânt, scre- pl: scremenți sm / Plural: excremente / Etimologie: franceza excrément, lat excrementum] 1 Mpl Materii evacuate pe cale naturală din corpul omului, al animalelor. EXCREMÉNT excremente n. |
GRAMATICA cuvântului excrement? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului excrement. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul excrement poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE excrement? Vezi cuvântul excrement desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul excrement?[ ex-cre-ment ] Se pare că cuvântul excrement are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL excrement |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Act cu titlu oneros?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul excrement are forma: excreménte
