 | as |
|
| Excomunicare [ ex-co-mu-ni-ca-re ] VEZI SINONIME PENTRU excomunicare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului excomunicare în mai multe dicționareDefinițiile pentru excomunicare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru excomunicare: excomunicare substantiv feminin [Atestat: PONTBRIANT, despre / V: (înv) escexcomunicare / Plural: excomunicarecări / Etimologie: excomunica] 1 Excludere temporară sau definitivă a unui credincios dintr-o comunitate religioasă Si: (asr) excomunicație, afurisenie, anatemizare. 2 Îndepărtare. 3 Alungare. 4 Respingere. corectată Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru EXCOMUNICARE: EXCOMUNICÁRE, excomunicări, substantiv feminin Acțiunea de a excomunica și rezultatul ei; excludere temporară sau definitivă dintr-o comunitate religioasă (creștină, mozaică etc.) pentru abateri de la canoane sau dogme. – vezi excomunica. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru EXCOMUNICARE: EXCOMUNICÁRE, excomunicări, substantiv feminin Acțiunea de a excomunica și rezultatul ei; excludere temporară sau definitivă dintr-o comunitate religioasă creștină, mozaică etc. pentru abateri de la canoane sau dogme. – vezi excomunica. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru EXCOMUNICARE: EXCOMUNICARE substantiv (termen bisericesc) afurisenie, afurisire, anatemă, blestem, (învechit) proclețenie, procleție. (excomunicare papei aruncată asupra...) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru EXCOMUNICARE: EXCOMUNICÁRE substantiv feminin Act prin care cineva este excomunicat; afurisenie. [< excomunica]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru EXCOMUNICARE: EXCOMUNICÁRE, excomunicări, substantiv feminin Acțiunea de a excomunica și rezultatul ei. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru excomunicare: excomunicáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat excomunicării; plural excomunicări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru excomunicare: excomunicáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat excomunicắrii; plural excomunicắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru excomunicare: excomunicare forme afurisanie. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'EXCOMUNICARE' EXCOGITÁȚIEexcomúnicEXCOMUNICÁexcomunicábilEXCOMUNICÁREEXCOMUNICÁTexcomunicațieexcomunicațiúneexcontentelui |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL excomunicare Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului excomunicare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Excomunicare substantiv feminin [Atestat: PONTBRIANT, despre / V: înv escexcomunicare / Plural: excomunicarecări / Etimologie: excomunica] 1 Excludere temporară sau definitivă a unui credincios dintr-o comunitate religioasă Si: asr excomunicație, afurisenie, anatemizare. Excomunicare papei aruncată asupra. Excomunicare papei aruncată asupra. |
GRAMATICA cuvântului excomunicare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului excomunicare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul excomunicare poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE excomunicare? Vezi cuvântul excomunicare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul excomunicare?[ ex-co-mu-ni-ca-re ] Se pare că cuvântul excomunicare are şase silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL excomunicare |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A vorbi în papainoage?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul excomunicare are forma: excomunicări
