 | as |
|
| Excelență [ ex-ce-len-ță ] VEZI SINONIME PENTRU excelență PE ESINONIME.COM definiția cuvântului excelenta în mai multe dicționareDefinițiile pentru excelenta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru excelență: excelență substantiv feminin [Atestat: (sfârșitul secolul XVIII) LET. III, 257/4 / V: (înv) excelentație, exțelenție, exeexcelenta, exelenție, escexcelenta, escelenție, escelinexcelenta, (îvr) exțeleanție, exelensie, escelencie, eselexcelenta, eselenție, eselință, ecțelenție, celenție / P: ex-ceexcelenta / Plural: excelentațe / Etimologie: franceza excellence, lat excellentia] 1 (Adesea urmat de un adjectiv posesiv) Termen de reverență folosit pentru a vorbi cu (sau despre) o persoană cu rang înalt Si: înălțime. 2 Titlu acordat ambasadorilor sau marilor demnitari de stat. 3 Înalt grad de superioritate. 4 (Îlav) Prin excelenta În cel mai înalt grad Si: eminamente. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru EXCELENȚĂ: EXCELÉNȚĂ excelentae forme 1) Caracter excelent; calitate foarte bună. 2) (în țările apusene) Titlu onorific, folosit și ca termen de reverență, acordat ambasadorilor, miniștrilor și demnitarilor bisericești. • Prin excelenta în mod foarte reprezentativ; în cel mai înalt grad; eminamente. [G.-D. excelenței] /<fr. excellence, latina excellentia Forme diferite ale cuvantului excelenta: excelentae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru EXCELENȚĂ: EXCELÉNȚĂ substantiv feminin 1. Titlu onorific care se dă în unele țări miniștrilor, ambasadorilor și (la catolici) episcopilor. 2. (Rar) Înalt grad de perfecțiune; calitatea de a fi excelent. • Prin excelență = în mod deosebit, mai ales. [conform limba franceza excellence, latina excellentia]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru EXCELENȚĂ: EXCELÉNȚĂ substantiv feminin 1. titlu care se dă în unele țări demnitarilor (șefi de state, ambasadori, miniștri) și (la catolici) episcopilor. 2. înalt grad de perfecțiune; calitatea de a fi excelent. ♦ prin excelenta = în mod deosebit. (< limba franceza excellence, latina excellentia) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru EXCELENȚĂ: EXCELÉNȚĂ, excelențe, substantiv feminin 1. Titlu acordat ambasadorilor sau (în unele țări) marilor demnitari de stat. 2. (În locuțiune) Prin excelență = în cel mai înalt grad; mai ales, cu deosebire; eminamente. – Din limba franceza excellence, latina excellentia. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru excelență: *excelénță forme, plural e (latina ex-cellentia). Distincțiune, eminență: excelența gustuluĭ. Titlu de onoare dat miniștrilor, miniștrilor plenipotențiarĭ și ambasadorilor. Pin excelență, cu distincțiune: un om pin excelență bun. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru EXCELENȚĂ: EXCELÉNȚĂ, excelențe, substantiv feminin 1. (De obicei însoțit de «voastră», «sa») Titlu acordat miniștrilor și ambasadorilor în statele burgheze. 2. (Mai ales în locuțiune adjectiv și adverb) Prin excelență = în cel mai înalt grad, mai ales. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru EXCELENȚĂ: EXCELÉNȚĂ substantiv feminin 1. Titlu acordat ambasadorilor sau (în unele țări) marilor demnitari de stat. 2. (În locuțiune) Prin excelență = în cel mai înalt grad; mai ales, cu deosebire; eminamente. – Din limba franceza excellence, latina excellentia. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru excelență: excelență forme 1. grad înalt de perfecțiune; 2. titlu de onoare dat ambasadorilor; prin excelență, în gradul cel mai înalt. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru excelență: excelénță substantiv feminin, genitiv dativ articulat excelénței; plural excelénțe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru excelență: excelénță (perfecțiune) substantiv feminin, genitiv dativ articulat excelénței Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru Excelență: Excelénță (termen de adresare) substantiv feminin Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru Excelență: Excelénță (termen de adresare) substantiv feminin Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'EXCELENTA' EXCEDENTÁREXCELÁexcelareEXCELÉNTEXCELÉNȚĂexcelențieEXCELENTÍSSIMexcelézexcélsior |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Excelență Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului excelență dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii III, 257/4 / V: înv excelențăție, exțelenție, exeexcelență, exelenție, escexcelență, escelenție, escelinexcelență, îvr exțeleanție, exelensie, escelencie, eselexcelență, eselenție, eselință, ecțelenție, celenție / P: ex-ceexcelență / Plural: excelențățe / Etimologie: franceza excellence, lat excellentia] 1 Adesea urmat de un adjectiv posesiv Termen de reverență folosit pentru a vorbi cu sau despre o persoană cu rang înalt Si: înălțime. 4 Îlav Prin excelență În cel mai înalt grad Si: eminamente. EXCELÉNȚĂ excelențăe forme 1 Caracter excelent; calitate foarte bună. • Prin excelență în mod foarte reprezentativ; în cel mai înalt grad; eminamente. |
GRAMATICA cuvântului Excelență? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului excelență. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Excelență poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE excelență? Vezi cuvântul excelență desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul excelență?[ ex-ce-len-ță ] Se pare că cuvântul excelență are patru silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL Excelență Inţelegi mai uşor cuvântul excelență dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Prin excelență = în mod deosebit, mai ales ♦ prin excelenta = în mod deosebit În locuțiune Prin excelență = în cel mai înalt grad; mai ales, cu deosebire; eminamente Mai ales în locuțiune adjectiv și adverb Prin excelență = în cel mai înalt grad, mai ales În locuțiune Prin excelență = în cel mai înalt grad; mai ales, cu deosebire; eminamente |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: într-o doară?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul excelență are forma: excelénțe
