 | as |
|
| Examinator [ e-xa-mi-na-tor ] VEZI SINONIME PENTRU examinator PE ESINONIME.COM definiția cuvântului examinator în mai multe dicționareDefinițiile pentru examinator din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru examinator: examinator, examinatoroare [Atestat: NEGULICI / V: (rar) examinatornătexaminator, examinatormenătexaminator, (înv) esaexaminator, esaminatoriu / P: egzaexaminator / Plural: examinatori, examinatoroare / Etimologie: franceza examinateur] 1-2 smf, a (Persoană) care supune pe cineva unui examen (4). 3-4 smf, a (Persoană) care supune studiului, cercetării amănunțite un obiect, o ființă sau un fenomen, pentru a trage anumite concluzii teoretice, pentru a stabili un diagnostic sau pentru a stabili compoziția unei substanțe. 5-6 smf, a (Persoană) care controlează ceva. 7-8 smf, a (Îvr; îf esaminatoriu) (Persoană) care interoghează un acuzat. 9 sn (Teh; îs) examinator de capse Aparat cu care se determină dacă o capsă electrică cu fir incandescent este bună și dacă legăturile stabilite între explozer și capse sunt bine făcute. Forme diferite ale cuvantului examinator: examinatoroare Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru EXAMINATÓR: EXAMINATÓR, -OÁRE, examinatori, -oare, adjectiv Care examinează, care supune pe cineva unui examen (1). Președintele comisiei examinatoare a vorbit candidaților. • (Substantivat) Cu aerul unui examinator sever, observa manevra vasului. BART, S. M. 61. Domnul care întreabă e tipul examinatorului ironic. VLAHUȚĂ, O. A. 437. Forme diferite ale cuvantului examinator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru EXAMINATÓR: EXAMINATÓR, -OÁRE, examinatori, -oare, adjectiv, substantiv masculin și forme (Persoană) care examinează. [ pronunție: eg-za-] – Din limba franceza examinateur, latina examinator, -oris. Forme diferite ale cuvantului examinator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru EXAMINATÓR: EXAMINATÓR, -OÁRE, examinatori, -oare, adjectiv, substantiv masculin și forme (Persoană) care examinează. [ pronunție: eg-za-] – Din limba franceza examinateur, latina examinator. Forme diferite ale cuvantului examinator: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru EXAMINATÓR: EXAMINATÓR examinatoroáre (examinatoróri, examinatoroáre) și substantival Care examinează. /<fr. examinateur, latina examinator, examinatororis Forme diferite ale cuvantului examinator: oáre Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru EXAMINATÓR: EXAMINATÓR, -OÁRE adjectiv, substantiv masculin și forme (Cel) care examinează. [pronume eg-za-. / conform limba franceza examinateur]. Forme diferite ale cuvantului examinator: -oÁre Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru examinator: examinatór [x pronume gz] adjectiv masculin, substantiv masculin, plural examinatóri; adjectiv feminin, substantiv feminin singular și plural examinatoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru examinator: examinatór adjectiv masculin, substantiv masculin [x pronume gz], plural examinatóri; forme singular și plural examinatoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru EXAMINATÓR: EXAMINATÓR, -OÁRE adjectiv, substantiv masculin forme (cel) care examinează. (< limba franceza examinateur) Forme diferite ale cuvantului examinator: -oÁre Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru examinator: *examinatór, -oáre adjectiv și substantiv Care examinează. – Ob. egz-. Forme diferite ale cuvantului examinator: -oáre -ízm Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru examinător: examinător, examinatoroare smf, a vezi examinator Forme diferite ale cuvantului examinator: examinatoroare Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru examinator: examinator m. cel ce examinează. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'EXAMINATOR' EXAMINÁREexaminatexaminațieexaminațiuneEXAMINATÓRexaminézexaminíeexămplarexampt |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL examinator Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului examinator dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Examinator, examinatoroare [Atestat: NEGULICI / V: rar examinatornătexaminator, examinatormenătexaminator, înv esaexaminator, esaminatoriu / P: egzaexaminator / Plural: examinatori, examinatoroare / Etimologie: franceza examinateur] 1-2 smf, a Persoană care supune pe cineva unui examen 4. 9 sn Teh; îs examinator de capse Aparat cu care se determină dacă o capsă electrică cu fir incandescent este bună și dacă legăturile stabilite între explozer și capse sunt bine făcute. EXAMINATÓR examinatoroáre examinatoróri, examinatoroáre și substantival Care examinează. Examinateur, latina examinator, examinatororis. Examinător, examinatoroare smf, a vezi examinator. |
GRAMATICA cuvântului examinator? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului examinator. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul examinator poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE examinator? Vezi cuvântul examinator desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul examinator?[ e-xa-mi-na-tor ] Se pare că cuvântul examinator are cinci silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A da de dracu?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul examinator are forma: examinatóri
