 | as |
|
| Mediu [ me-diu ] VEZI SINONIME PENTRU mediu PE ESINONIME.COM definiția cuvântului evul mediu în mai multe dicționareDefinițiile pentru evul mediu din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MEDIU: MÉDIU1, medii, substantiv neutru 1. Natura înconjurătoare în care se află ființele și lucrurile. vezi ambianță. Mediul pune la dispoziția ființei vii materia din care se compune, energiile pe care le cheltuiește și excitanții care o pun în mișcare. MARINESCU, P. A. 44. [Animalele] s-au selecționat... și s-au adaptat diferitelor medii. ANGHEL, PR. 74. Mediu geografic = natura înconjurătoare, condițiile naturale exterioare ale vieții sociale (clima, solul, bogățiile subsolului etc.), care constituie una dintre condițiile necesare și permanente ale vieții materiale a societății și un factor care influențează dezvoltarea ei. Adaptare la mediu = evoluție a organismelor animale și vegetale sub influența condițiilor fizice, în vederea viețuirii lor în aceste condiții. Mediu de cultură = hrană oferită organismelor cultivate artificial și care trebuie să cuprindă toate substanțele necesare vieții lor. ♦ Orice substanță care poate fi străbătută de un fluid. Lumina se refractă trecînd dintr-un mediu într-altul. 2. Societatea, lumea din preajma cuiva, totalitatea persoanelor în mijlocul cărora trăiește cineva. Mediul în care a trăit și a lucrat Mihail Eminescu i-a fost cu totul neprielnic. SADOVEANU, E. 83. Faptele se petrec într-un mediu orășănesc. IBRĂILEANU, S. 4. Influența mediului imediat înconjurător asupra artistului e prea vădită. GHEREA, ST. Hristos II 20. 3. (În practicile ocultiste) Persoană care pretinde că poate comunica cu spiritele, servind ca intermediar între ele și cei vii. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MEDIU: MÉDIU2, -IE, medii, adjectiv, substantiv feminin 1. Adj. Care se află în mijloc; de mijloc, mijlociu. • Învățământ mediu = treaptă a învățământului public, între învățământul elementar și cel superior. Școală medie = școală de învățământ mediu. Termen mediu = al doilea termen al silogismului. ♦ (matematică; substantivat, m. plural , în forma mezi) Termenii care se găsesc la mijlocul unei proporții. ♦ figurat Moderat, echilibrat, ponderat. 2. Adj. Care reprezintă o medie (3). 3. S. forme Valoare mijlocie a mai multor mărimi. • Medie aritmetică = rezultatul obținut din împărțirea sumei mai multor mărimi la numărul lor. Unde medii (și substantivat, forme plural ) = unde radio cu lungimea între 100 și 1000 m; domeniu cuprins între 186,9 m și 571,4 m destinat posturilor naționale de radiodifuziune. • Locuţiune adverbiala În medie = luând o măsură intermediară între cantitățile sau calitățile diferitelor elemente componente; una cu alta, una peste alta. ♦ Rezultatul obținut din adunarea notelor primite de un elev, de un student etc. și împărțirea acestora prin numărul lor total. • Expresia: A (nu)-i ieși sau a (nu) avea media (sau medie) = a (nu) obține nota de trecere. – Din latina medius, -a, -um. Forme diferite ale cuvantului mediu: mediu-ie Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MEDIU: MÉDIU2, -IE, medii, adjectiv, substantiv feminin 1. Adj. Care se află în mijloc; de mijloc, mijlociu. • Învățământ mediu = treaptă a învățământului public, între învățământul elementar și cel superior. Școală medie = școală de învățământ mediu. Termen mediu = al doilea termen al silogismului. ♦ (matematică; substantivat, m. plural , în forma mezi) Termenii care se găsesc la mijlocul unei proporții. ♦ figurat Moderat, echilibrat, ponderat. 2. Adj. Care reprezintă o medie (3). 3. S. forme Valoare mijlocie a mai multor mărimi. • Medie aritmetică = rezultatul obținut din împărțirea sumei mai multor mărimi la numărul lor. Unde medii (și substantivat, forme plural ) = unde radio cu lungimea între 100 și 1000 m; domeniu cuprins între 186,9 m și 571,4 m destinat posturilor naționale de radiodifuziune. • Locuţiune adverbiala În medie = luând o măsură intermediară între cantitățile sau calitățile diferitelor elemente componente; una cu alta, una peste alta. ♦ Rezultatul obținut din adunarea notelor primite de un elev, de un student etc. și împărțirea acestora prin numărul lor total. • Expresia: A (nu)-i ieși sau a (nu) avea media (sau medie) = a (nu) obține nota de trecere. – Din latina medius, -a, -um. Forme diferite ale cuvantului mediu: mediu-ie Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru MEDIU: MÉDIU1, medii, substantiv neutru 1. Natura înconjurătoare alcătuită din totalitatea factorilor externi în care se află ființele și lucrurile. • Mediu intern = totalitatea umorilor care scaldă celulele organismului. Mediu de cultură = soluție nutritivă sterilizată, utilizată pentru înmulțirea microbilor în laborator, în diverse scopuri. 2. Societatea, lumea în mijlocul căreia trăiește cineva; ambianță. 3. Substanță solidă, lichidă sau gazoasă, câmp electromagnetic sau gravitațional etc. în care se desfășoară fenomenele fizice. 4. Persoană care poate fi trecută în stare de hipnoză, de transă și despre care, în practicile oculte, se crede că poate comunica cu spiritele și poate servi ca intermediar între ele și cei vii. – Din latina medium. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru MEDIU: MÉDIU substantiv neutru 1. Natura, spațiul înconjurător în care se află o ființă, un lucru etc. • Mediu geografic = totalitatea condițiilor naturale exterioare ale vieții sociale, care constituie una dintre condițiile necesare și permanente ale vieții materiale a societății și unul dintre factorii care influențează dezvoltarea ei. ♦ Orice substanță în care se produce sau se propagă un fenomen. • Mediu de cultură = soluție nutritivă sterilizată, folosită pentru înmulțirea microbilor în laborator în diverse scopuri. 2. Societatea, lumea în mijlocul căreia trăiește cineva. 3. (În forma medium) (Cel) care pretinde că poate înlesni comunicarea cu spiritele în practicile oculte. [pronume -diu, variantă medium substantiv neutru / conform latina medium, limba franceza médium]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru MEDIU: MÉDIU1, medii, substantiv neutru 1. Totalitatea condițiilor (relief, climă, sol etc.) în care trăiesc organismele. • Mediu intern = totalitatea umorilor care scaldă celulele organismului. Mediu de cultură = soluție nutritivă sterilizată, utilizată pentru înmulțirea microbilor în laborator, în diverse scopuri. 2. Societatea, lumea în mijlocul căreia trăiește cineva; ambianță. 3. Substanță solidă, lichidă sau gazoasă, câmp electromagnetic sau gravitațional etc. în care se desfășoară fenomenele fizice. 4. (În spiritism și în alte practici oculte) Persoană care poate comunica cu spiritele și poate fi intermediar între ele și o anumită persoană. – Din latina medium. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru MEDIU: MÉDIU, -IE, medii, adjectiv Care se află la mijloc, mijlociu, care constituie o medie. Introducerea indicilor tehnico-economici medii progresivi... [este] o metodă nouă de organizare tehnică a muncii. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 164, 10/2. • Învățămînt mediu = treaptă a învățămîntului public, urmînd după învățămîntul elementar, în care se predau elemente de cultură generală, cunoștințe teoretice și practice. Școală medie = școală de învățămînt mediu. Rata medie a profitului vezi rată. Evul mediu vezi ev. (Logică) Termen mediu = termen al unui silogism, care pune în relație pe celelalte două. Pronunțat: -diu. Forme diferite ale cuvantului mediu: mediu-ie Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru MEDIU: MÉDIU1 substantiv neutru 1. natura, spațiul înconjurător în care se află o ființă, un lucru etc.; complexul tuturor factorilor care afectează viața și dezvoltarea organismelor. • orice substanță în care se produce sau se propagă un fenomen. ♦ mediu de cultură = soluție nutritivă sterilizată, pentru înmulțirea microbilor în laborator. 2. substanță care poate fi străbătură de un fluid. 3. societatea, lumea în mijlocul căreia trăiește cineva. 4. (în forma medium) cel care pretinde că poate înlesni comunicarea cu spiritele în practicile oculte. (< latina medium) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MEDIU: MÉDIU1 mediui n. 1) Ansamblu de factori, de obiecte materiale și de condiții fizice, care înconjoară și influențează organismele. 2) Spațiu material în care se află un corp sau în care se desfășoară un fenomen fizic. 3) Ansamblu de condiții externe în care trăiește și se dezvoltă un individ uman. 4) Ansamblu de circumstanțe materiale sau morale; ambianță care înconjoară o persoană; anturaj; climat; cadru. /<lat. medium Forme diferite ale cuvantului mediu: mediui Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru mediu: médiu (médii), substantiv neutru – Ambianță, mijlocire. latina medium (secolul XVIII). – derivat mediat, adjectiv, din limba franceza médiat; imediat, adjectiv, adverb, din limba franceza immédiat; median, adjectiv, din limba franceza médian; mediatiza, verb, din limba franceza médiatiser; mediator, substantiv masculin, din latina mediator, apare la Radu Popescu (secolul XVIII); mediațiune, substantiv feminin, din limba franceza médiation; medie, substantiv feminin (valoare mijlocie), din latina media (secolul XIX). Forme diferite ale cuvantului mediu: médii Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru MEDIU: MÉDIU3 mediue (mediui) 1) Care se află la mijloc; situat între două părți extreme sau între două lucruri de același fel; de mijloc; mijlociu. Cursul mediu al unui râu. 2) Care este de proporții sau de valoare moderată; de natură foarte obișnuită. Preț mediu. Alimentație mediue. 3) Care reprezintă o medie; cu valoare de mijloc. /<lat. medius Forme diferite ale cuvantului mediu: mediue Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru MEDIU: MÉDIU2, -IE adjectiv 1. de (la) mijloc, mijlociu; care formează o medie. ♦ învățământ mediu = treaptă superioară învățământului elementar; (logică) termen mediu = al doilea termen al unui silogism, care leagă ceilalți doi termeni. 2. (figurat) moderat, echilibrat, ponderat. (< latina medius) Forme diferite ale cuvantului mediu: mediu-ie Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru MEDIU, -IE: MÉDIU, -IE adjectiv De (la) mijloc, mijlociu; care formează, care constituie o medie. • Învățământ mediu = treaptă imediat superioară învățământului elementar; termen mediu = al doilea termen al unui silogism, care leagă ceilalți doi termeni. [pronume -diu. / < latina medius]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru mediu: mediu substantiv verbal CALE. CHIP. FEL. FORMĂ. MANIERĂ. METODĂ. MIJLOC. MOD. MODALITATE. POSIBILITATE. PROCEDARE. PROCEDEU. PROCEDURĂ. PUTINȚĂ. SISTEM. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru MEDIU: MÉDIU substantiv ambianță, anturaj, cadru, cerc, sferă, societate, (învechit) mijloc, (figurat) atmosferă, climat. (În ce mediu se învârte?) Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MEDIU: MEDIU substantiv ambianță, anturaj, cadru, cerc, sferă, societate, (învechit) mijloc, (figurat) atmosferă, climat. (În ce mediu se învîrte?) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru EVUL MEDIU: EVUL MÉDIU substantiv (istorie) (învechit) secolul de mijloc, veacul de mijloc, vârsta de mijloc. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru mediu: médiu substantiv neutru [-diu pronume -diu], articulat médiul; plural médii, articulat médiile (silabe -di-i-) Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru EVUL MEDIU: EVUL MEDIU substantiv (istorie) (învechit) secolul de mijloc, veacul de mijloc, vîrsta de mijloc. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru mediu: médiu adjectiv masculin [-diu pronume -diu], forme médie (silabe -di-e); plural m. și forme médii Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru mediu: médiu2 [diu pronume diu] substantiv neutru, articulat médiul; plural médii, articulat médiile (-di-i-) Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru mediu: médiu1 [diu pronume diu] adjectiv masculin, forme médie (-di-e); plural m. și forme médii Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru MEDIU: MÉDIU, -IE adjectiv (< latina medius): în sintagma diateză medie (vezi). Forme diferite ale cuvantului mediu: mediu-ie Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru MEDIU: MEDIU adjectiv mijlociu. (De calitate, de vîrstă mediu.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru Evul Mediu: !Évul Médiu substantiv propriu n. Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru MEDIU: MÉDIU adjectiv verbal mijlociu. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'EVUL MEDIU' 23 AUGUSTÀ CONTRECOEUR30 DECEMBRIEà la |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL MEDIU Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului mediu dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii MÉDIU1 mediui n. MÉDIU3 mediue mediui 1 Care se află la mijloc; situat între două părți extreme sau între două lucruri de același fel; de mijloc; mijlociu. Cursul mediu al unui râu. Preț mediu. Alimentație mediue. În ce mediu se învârte?. În ce mediu se învîrte?. De calitate, de vîrstă mediu. |
GRAMATICA cuvântului MEDIU? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului mediu. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul MEDIU poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE mediu? Vezi cuvântul mediu desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul mediu?[ me-diu ] Se pare că cuvântul mediu are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL MEDIU Inţelegi mai uşor cuvântul mediu dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeMediu geografic = natura înconjurătoare, condițiile naturale exterioare ale vieții sociale clima, solul, bogățiile subsolului etc Adaptare la mediu = evoluție a organismelor animale și vegetale sub influența condițiilor fizice, în vederea viețuirii lor în aceste condiții Mediu de cultură = hrană oferită organismelor cultivate artificial și care trebuie să cuprindă toate substanțele necesare vieții lor Învățământ mediu = treaptă a învățământului public, între învățământul elementar și cel superior Școală medie = școală de învățământ mediu Termen mediu = al doilea termen al silogismului Medie aritmetică = rezultatul obținut din împărțirea sumei mai multor mărimi la numărul lor Unde medii și substantivat, forme plural = unde radio cu lungimea între 100 și 1000 m; domeniu cuprins între 186,9 m și 571,4 m destinat posturilor naționale de radiodifuziune Locuţiune adverbiala În medie = luând o măsură intermediară între cantitățile sau calitățile diferitelor elemente componente; una cu alta, una peste alta A nu-i ieși sau a nu avea media sau medie = a nu obține nota de trecere Învățământ mediu = treaptă a învățământului public, între învățământul elementar și cel superior Școală medie = școală de învățământ mediu Termen mediu = al doilea termen al silogismului Medie aritmetică = rezultatul obținut din împărțirea sumei mai multor mărimi la numărul lor Unde medii și substantivat, forme plural = unde radio cu lungimea între 100 și 1000 m; domeniu cuprins între 186,9 m și 571,4 m destinat posturilor naționale de radiodifuziune Locuţiune adverbiala În medie = luând o măsură intermediară între cantitățile sau calitățile diferitelor elemente componente; una cu alta, una peste alta A nu-i ieși sau a nu avea media sau medie = a nu obține nota de trecere Mediu intern = totalitatea umorilor care scaldă celulele organismului Mediu de cultură = soluție nutritivă sterilizată, utilizată pentru înmulțirea microbilor în laborator, în diverse scopuri Mediu geografic = totalitatea condițiilor naturale exterioare ale vieții sociale, care constituie una dintre condițiile necesare și permanente ale vieții materiale a societății și unul dintre factorii care influențează dezvoltarea ei Mediu de cultură = soluție nutritivă sterilizată, folosită pentru înmulțirea microbilor în laborator în diverse scopuri Mediu intern = totalitatea umorilor care scaldă celulele organismului Mediu de cultură = soluție nutritivă sterilizată, utilizată pentru înmulțirea microbilor în laborator, în diverse scopuri Învățămînt mediu = treaptă a învățămîntului public, urmînd după învățămîntul elementar, în care se predau elemente de cultură generală, cunoștințe teoretice și practice Școală medie = școală de învățămînt mediu Logică Termen mediu = termen al unui silogism, care pune în relație pe celelalte două ♦ evul mediu de cultură = soluție nutritivă sterilizată, pentru înmulțirea microbilor în laborator ♦ învățământ evul mediu = treaptă superioară învățământului elementar; logică termen evul mediu = al doilea termen al unui silogism, care leagă ceilalți doi termeni Învățământ mediu = treaptă imediat superioară învățământului elementar; termen mediu = al doilea termen al unui silogism, care leagă ceilalți doi termeni |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL MEDIU |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Peiorativ a face grații?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul mediu are forma: médii
