 | as |
|
| Evoluare [ e-vo-lu-a-re ] VEZI SINONIME PENTRU evoluare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului evoluare în mai multe dicționareDefinițiile pentru evoluare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru evoluare: evoluare substantiv feminin [Atestat: PÂRVAN, I. forme 125 / P: evoluarelu-aevoluare / Plural: evoluareuări / Etimologie: evolua] 1 Desfășurare. 2 Prezentare. 3 (Spc) Dezvoltare treptată a unei boli. 4 (Spt) Susținere a unui meci. 5 (Spt) Participare. 6 Evoluție (2). 7 Deplasare cu mișcări largi (circulare) Si: evoluție (10). 8 Executare de evoluții (1). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru EVOLUARE: EVOLUÁRE, evoluări, substantiv feminin Acțiunea de a evolua și rezultatul ei; evoluție. [ pronunție: -lu-a-] – vezi evolua. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru EVOLUARE: EVOLUÁRE, evoluări, substantiv feminin Acțiunea de a evolua și rezultatul ei; evoluție. [ pronunție: -lu-a-] – vezi evolua. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru evoluare: evoluáre substantiv feminin (silabe -lu-a-), genitiv dativ articulat evoluării (silabe -lu-ă-); plural evoluări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru EVOLUARE: EVOLUÁRE substantiv feminin Acțiunea de a evolua și rezultatul ei; evoluție. [< evolua]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru evoluare: evoluáre (-lu-a-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat evoluắrii (-lu-ă-); plural evoluắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Evoluare: Evoluare ≠ decădere Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'EVOLUARE' EVOÉEvoescuEVOLUÁevoluabilEVOLUÁREEVOLUÁTevoluciuneEVOLÚTĂEVOLÚȚIE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Evoluare Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului evoluare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Forme 125 / P: evoluarelu-aevoluare / Plural: evoluareuări / Etimologie: evolua] 1 Desfășurare. |
GRAMATICA cuvântului Evoluare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului evoluare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Evoluare poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE evoluare? Vezi cuvântul evoluare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul evoluare?[ e-vo-lu-a-re ] Se pare că cuvântul evoluare are cinci silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în sintagma burete-de-mare?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul evoluare are forma: evoluări
