 | as |
|
| Evinge [ e-vin-ge ] VEZI SINONIME PENTRU evinge PE ESINONIME.COM definiția cuvântului evinge în mai multe dicționareDefinițiile pentru evinge din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a evinge (forma la infinitiv) A evinge conjugat la timpul prezent:
|
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru evinge: evinge verb tranzitiv: [Atestat: HAMANGIU, C. C. 262 / V: (înv) evingence / prezentul indicativ: eving / Etimologie: franceza évincer, lat evincere] 1 (Îdt) A învinge. 2 (Îdt) A înlătura. 3 (Jur) A prelua, prin evicțiune, un drept de proprietate. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru EVINGE: EVÍNGE, evíng, verb III. tranzitiv (Despre o persoană) A face ca o altă persoană să sufere o evicțiune. – Din latina evincere (după învinge). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru evinge: evínge (a evinge) verb, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea evínge (nefolosit la timpuri trecute, gerunziu, participiu, supin, forme compuse cu participiu) Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru EVINGE: EVÍNGE verb trecut (juridic; despre o persoană) a face ca o altă personaă să sufere o evicțiune. (după latina evincere) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru EVINGE: EVÍNGE, evíng, verb III. tranzitiv A face pe cineva să sufere o evicțiune. – Din latina evincere (după învinge). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru evinge: evínge verb, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea evínge Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'EVINGE' eviérevinceevíngevingătorevíngeevingereevinseviráeviráre |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL evinge Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului evinge dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 262 / V: înv evingence / prezentul indicativ: eving / Etimologie: franceza évincer, lat evincere] 1 Îdt A învinge. Evínge a evinge verb, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea evínge nefolosit la timpuri trecute, gerunziu, participiu, supin, forme compuse cu participiu. |
GRAMATICA cuvântului evinge? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului evinge. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul evinge poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE evinge? Vezi cuvântul evinge desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul evinge?[ e-vin-ge ] Se pare că cuvântul evinge are trei silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adjectiv de dar?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
