 | as |
|
| Evicţiune [ e-vic-ţi-u-ne ] VEZI SINONIME PENTRU evicţiune PE ESINONIME.COM definiția cuvântului evictiune în mai multe dicționareDefinițiile pentru evictiune din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru EVICȚIUNE: EVICȚIÚNE (< limba franceza , latina) substantiv feminin (Dr.) Pierderea, totală sau parțială, a posesiei sau a dreptului de proprietate asupra unui lucru dobândit prin cumpărare, partaj etc., în favoarea unei terțe persoane, căreia îi este recunoscut legal un drept real asupra acestui lucru (de ex. când s-a cumpărat un bun furat, revendicat apoi de proprietar, ori s-a dobândit de la moștenitorul aparent un bun, revendicat apoi de adevăratul moștenitor). Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru EVICȚIUNE: EVICȚIÚNE, evicțiuni, substantiv feminin (juridic) Pierdere totală sau parțială, a posesiei ori a dreptului de proprietate asupra unui lucru dobândit prin cumpărare, partaj etc., în favoarea unei terțe persoane, căreia îi este recunoscut legal un drept real asupra unui lucru. [ pronunție: -ți-u-] – Din limba franceza éviction, latina evictio, -onis. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru evicțiune: evicțiune substantiv feminin [Atestat: ȘINCAI, HR. III, 212/28 / V: evictiuneie / P: evictiuneți-uevictiune / Plural: evictiuneni / Etimologie: franceza éviction, lat evictio, -onis] (Jur) Pierdere a posesiunii unui bun mobil (sau imobil) ca urmare a exercitării de către o altă persoană a dreptului său asupra aceluiași bun. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru EVICȚIUNE: EVICȚIÚNE, evicțiuni, substantiv feminin (juridic) Pierdere a posesiunii unui bun (imobil) ca urmare a exercitării de către o altă persoană a dreptului său asupra aceluiași bun. [ pronunție: -ți-u-] – Din limba franceza éviction, latina evictio, -onis. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru EVICȚIUNE: EVICȚIÚNE evictiunei forme Privare de un lucru obținut legal ca urmare a unei sentințe sau a exercitării de către altcineva a dreptului său în privința aceluiași lucru. /< limba franceza éviction, latina evictio, evictiuneonis Forme diferite ale cuvantului evictiune: evictiunei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru EVICȚIUNE: EVICȚIÚNE substantiv feminin (juridic) Deposedare de un lucru obținut legal, suferită în urma unei sentințe sau a unui drept exercitat într-un anumit fel de cineva. [pronume -ți-u-. / conform limba franceza éviction, latina evictio]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru EVICȚIUNE: EVICȚIÚNE substantiv feminin (juridic) deposedare de un lucru obținut legal, suferită în urma unei sentințe sau a unui drept exercitat într-un anumit fel de cineva. (< limba franceza éviction, latina evictio) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru EVICȚIUNE: EVICȚIÚNE, evicțiuni, substantiv feminin (juridic) Pierderea posesiunii sau proprietății unui lucru (în special imobil) asupra căruia cineva și-a valorificat un drept. – Pronunțat: -ți-u-. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru evicțiune: *evicțiúne forme (latina e-víctio, -ónis). juridic Acțiunea de a evinge. – Și evícție și evíngere. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru evicțiune: evicțiúne (pierdere a posesiei) (-ți-u-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat evicțiúnii; plural evicțiúni Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru evicțiune: evicțiúne substantiv feminin (silabe -ți-u-), genitiv dativ articulat evicțiúnii; plural evicțiúni Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'EVICTIUNE' evhologiuEv/iEVIAN-LES-BAINSevicțieevicțiúneevidáevidáreevidatEVIDÉNT |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL evicțiune Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului evicțiune dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii III, 212/28 / V: evicțiuneie / P: evicțiuneți-uevicțiune / Plural: evicțiuneni / Etimologie: franceza éviction, lat evictio, -onis] Jur Pierdere a posesiunii unui bun mobil sau imobil ca urmare a exercitării de către o altă persoană a dreptului său asupra aceluiași bun. EVICȚIÚNE evicțiunei forme Privare de un lucru obținut legal ca urmare a unei sentințe sau a exercitării de către altcineva a dreptului său în privința aceluiași lucru. /< limba franceza éviction, latina evictio, evicțiuneonis. |
GRAMATICA cuvântului evicțiune? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului evicțiune. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul evicțiune poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE evicţiune? Vezi cuvântul evicţiune desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul evicţiune?[ e-vic-ţi-u-ne ] Se pare că cuvântul evicţiune are cinci silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: ♦ abstract verbal?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul evicțiune are forma: evicțiúni
