 | as |
|
| Etos [ e-tos ] VEZI SINONIME PENTRU etos PE ESINONIME.COM definiția cuvântului etos în mai multe dicționareDefinițiile pentru etos din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru ETOS: ÉTOS (< greacă) substantiv neutru 1. (În filozofia antică) Termen desemnând caracterul unui fenomen fizic, moral, social și artistic, privit în unitatea dintre intern și extern, punctele de vedere etic și estetic asupra lui. 2. Ansamblul trăsăturilor, normelor, idealurilor morale specifice indivizilor unei colectivități, unui grup social, unei clase sau unei epoci; fizionomie morală, moralitate (1). 3. (În antropologie și etnografie) Specific cultural al unei colectivități. 4. (muzică) Noțiune prin care grecii antici defineau relația de corespondență dintre sonoritatea fiecărui mod și anumite stări sufletești; în prezent este folosit pentru a susține teoria corespondenței între stări sufletești și o anumită tonalitate sau, prin extensie un anumit stil muzical. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru etos sn: etos sn [Atestat: CONSTANTINESCU, S. VI 450 / S și: ethos / Plural: etos snuri / Etimologie: franceza éthos, lat ethos] 1 Totalitatea trăsăturilor morale caracteristice indivizilor unei colectivități, ai unui grup social, ai unei epoci. 2 Specific cultural al unei colectivități, al unei epoci. 3 Ansamblu de norme și obiceiuri morale. 4 (Ret) Parte a unui discurs referitoare la moravuri. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ETOS: ÉTOS substantiv neutru 1. caracterul unui fenomen fizic, moral, social și artistic, privit în unitatea dintre intern și extern, dintre etic și estetic. 2. ansamblu de trăsături morale specifice omului, unui grup social sau unei epoci. 3. specific cultural al unei colectivități. 4. parte a unui discurs în care se vorbește despre moravuri. (< limba franceza ethos) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ETOS: ÉTOS substantiv neutru Ansamblu de trăsături morale specifice omului, unui grup social sau unei epoci; moralitate. ♦ Specific cultural al unei colectivități. ♦ Caracter, morav, moralitate, ansamblu de norme și obiceiuri morale; parte a unui discurs în care se vorbește despre moravuri. [Scris și ethos. / < latina, greacă ethos]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ETOS: ÉTOS substantiv neutru 1. Ansamblu de trăsături specifice unui grup social sau unei epoci; fizionomie morală, moralitate. 2. Specific cultural al unei colectivități. [Scris și: ethos] – Din latina ethos, greacă éthos. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ETOS: ÉTOS substantiv neutru 1. Ansamblu de trăsături specifice unui grup social sau unei epoci; fizionomie morală, moralitate. 2. Specific cultural al unei colectivități. [Scris și: ethos] – Din latina ethos, greacă éthos. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ETOS: ÉTOS n. 1)Ansamblu de norme și idealuri morale specifice unui grup social sau unei epoci. 2) Parte a unui discurs în care se vorbește despre moravuri. /<fr. ethos Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru etos: etos substantiv verbal MORALITATE. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru etos: étos substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru etos: étos substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'ETOS' etonantetopedíeetopéeETOPOEZÍEÉTOSetotéhnicăETOXIBENZÉNetpaietpaia |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL etos Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului etos dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii VI 450 / S și: ethos / Plural: etosuri / Etimologie: franceza éthos, lat ethos] 1 Totalitatea trăsăturilor morale caracteristice indivizilor unei colectivități, ai unui grup social, ai unei epoci. |
GRAMATICA cuvântului etos? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului etos. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul etos poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE etos? Vezi cuvântul etos desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul etos?[ e-tos ] Se pare că cuvântul etos are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL etos |
