eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție eter


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Eter [ e-ter ]
VEZI SINONIME PENTRU eter PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului eter în mai multe dicționare

Definițiile pentru eter din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru eter:
eter substantiv masculin [Atestat: EPISCUPESCU, O. Î. 333/20 / S și: (după fr) ether / Plural: eteri, (înv) eteruri sn / Etimologie: franceza éther, lat aether] 1 (În Antichitate, la unii filozofi) Fluid imperceptibil, imponderabil, despre care se presupunea că ar exista în spațiul interplanetar. 2 (Cu valoare poetică) Atmosferă Si: văzduh, cer. 3 Fluid ipotetic, invizibil și imponderabil (a cărui existență nu e admisă de fizica modernă) care ar fi prezent în spațiul dintre corpuri, dar și în structura lor, și care ar face posibilă explicarea fenomenelor electromagnetice. 4 (Chm) Compus organic întrebuințat în industrie, rezultat din combinarea unui alcool cu un acid, cu eliminarea apei. 5 (Șîs eter sulfuric sau eter etilic, înv eter ordinar, eter amețit) Lichid volatil, incolor, inflamabil, cu miros caracteristic, puțin solubil în apă, dar solubil în alcool, obținut din alcool etilic și acid sulfuric și întrebuințat în medicină ca anestezic, antispasmodic etc. precum și ca solvent în unele ramuri ale industriei. 6 (Îs) eter de petrol Esență ușoară de petrol, incoloră, constituită din hidrocarburi inferioare și care este folosită ca dizolvant. 7 (În concepția unor filozofi greci antici) Al cincilea element al universului (alături de foc, apă, pământ și aer), din care ar fi alcătuite corpurile cerești.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

ETER
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ETER:
ETÉR, (1) eteri, substantiv masculin

1. (chimie) Combinație organică, obținută din alcooli sau fenoli, cu mare întrebuințare în industrie.
       • Eter sulfuric (sau etilic) (adesea fără determinare) = lichid incolor, foarte volatil, inflamabil, cu miros puternic, obținut din alcool etilic și acid sulfuric și întrebuințat în medicină ca narcotic și dezinfectant, precum și în unele ramuri ale industriei.

2. Substanță ipotetică (a cărei existență nu este admisă de fizica modernă), care ar umple întregul spațiu și ale cărei oscilații ar constitui undele electromagnetice.
♦ figurat (Învechit) Aer, atmosferă, cer, văzduh. Ah! dacă aste plîngeri ca un parfum de noapte, Spărgînd acele valuri albastre din eter, Ajunge-vor la tine în dureroase șoapte, Divină providență, fă-ndată ca să pier! BOLINTINEANU, O. 17. Într-o noapte lină, O palidă lumină Se stinse în eter. ALECSANDRI, P. I 183.

3. (În concepția unor filozofi greci antici) Al cincilea element al universului (alături de foc, apă, pămînt și aer).

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

ETER
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ETER:
ETÉR, (1, 2,

4) eteri, substantiv masculin (3) eteruri, substantiv neutru

1. S. m. Combinație organică lichidă, incoloră, foarte volatilă și inflamabilă, cu miros aromatic specific, obținută din alcooli sau din fenoli, cu numeroase folosiri în industrie.

2. S. m. Substanță ipotetică (a cărei existență nu este admisă de fizica modernă) având proprietăți fizice contradictorii, care ar umple întregul spațiu și ale cărei oscilații ar constitui undele electromagnetice.

3. substantiv neutru figurat Aer, atmosferă, cer, văzduh.

4. S. m. (În concepția unor filozofi greci antici) Al cincilea element al universului (alături de foc, apă, pământ și aer) din care ar fi alcătuite corpurile cerești.

– Din limba franceza éther, latina aether.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

ETER
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ETER:
ETÉR, (1,

2) eteri, substantiv masculin, (3) eteruri, substantiv neutru

1. S. m. Combinație organică lichidă, incoloră, foarte volatilă și inflamabilă, cu miros aromatic specific, obținută din alcooli sau din fenoli, cu numeroase folosiri în industrie.

2. S. m. Substanță ipotetică (a cărei existență nu este admisă de fizica modernă) având proprietăți fizice contradictorii, care ar umple întregul spațiu și ale cărei oscilații ar constitui undele electromagnetice.

3. substantiv neutru figurat Aer, atmosferă, cer, văzduh.

4. substantiv neutru (În concepția unor filosofi antici) Al cincilea element al Universului (alături de foc, apă, pământ și aer), din care sunt alcătuite corpurile cerești.

– Din limba franceza éther, latina aether.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

ETER
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ETER:
ETÉR1

I. substantiv masculin

1. (ant.) al cincilea element consecutiv al cosmosului (alături de foc, apă, aer și pământ).

2. compus organic rezultat, prin elimintarea apei, din combinarea unui alcool cu un acid.

3. compus organic obținut prin fierberea alcoolului etilic cu acid sulfuric, lichid incolor, foarte volatil și inflamabil, cu miros aromatic specific, folosit ca solvent în industrie, în medicină etc.

II. substantiv neutru (figurat) aer, atmosferă, cer, văzduh. (< limba franceza éther, latina aether, greacă aither, cer)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

ETER
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ETER:
ETÉR substantiv masculin

1. (În filozofia antică) Al cincilea element constitutiv al cosmosului (alături de foc, apă, aer și pământ).

2. Compus organic obținut din alcooli sau din fenoli, foarte întrebuințat în industrie.

3. Fluid ipotetic care ar exista pretutindeni în spațiu și ale cărui oscilații ar constitui undele electromagnetice. // substantiv neutru (figurat) Spațiul atmosferic. [plural -ri, (substantiv neutru) -ruri. / < limba franceza éther, conform greacă aither

– aer curat].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

eter
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru eter:
*etér n. (latina áether, áetheris, despre vgr. aithér, -éros). Fluid subtil care, după credința celor vechĭ, umplea spațiu situat dincolo de atmosfera pămîntuluĭ. fizică Fluid împonderabil elastic care umple spațiile, pătrunde toate corpurile și e considerat ca agentu care transmite lumina, căldura, electricitatea ș. a. chimie Lichid foarte volátil rezultat din combinațiunea unuĭ acid cu alcoolu: eter sulfuric, etilic.
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

ETER
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ETER:
ETÉR eteri m.

1) Compus organic volatil și inflamabil, obținut prin fierberea alcoolului etilic cu acid sulfuric, care este folosit în industria materialelor plastice, a fibrelor sintetice și în medicină.

2) Mediu material care ar umple spațiul din univers.

3) figurat Înveliș gazos care înconjoară Pământul; aer; atmosferă; văzduh; cer. /<fr. éther, latina aether
Forme diferite ale cuvantului eter: eteri

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

eter
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru eter:
eter substantiv verbal AER. ATMOSFERĂ. CER. SLAVĂ. SPAȚIU. VĂZDUH. ZĂRI.
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

eter
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru eter:
etér (aer, atmosferă) substantiv neutru, plural etéruri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

eter
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru eter:
etér2 (aer, atmosferă) substantiv neutru, plural etéruri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

eter
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru eter:
eter, eteruri substantiv neutru

1. visare.

2. drog.

Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române

eter
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru eter:
etér1 (substanță) substantiv masculin, plural etéri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

ETER2-
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ETER2-:
ETER2(O)- elem. heter(o)-.
Forme diferite ale cuvantului eter2-: eter2-o

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

eter
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru eter:
etér3 (filos.) substantiv neutru
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat


CUVINTE APROPIATE DE 'ETER'
ETÉETELÍSMETÉNĂEteocleETÉRéterăeterálETERÁTeteréu

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL eter
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului eter dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
333/20 / S și: după fr ether / Plural: eteri, înv eteruri sn / Etimologie: franceza éther, lat aether] 1 În Antichitate, la unii filozofi Fluid imperceptibil, imponderabil, despre care se presupunea că ar exista în spațiul interplanetar.
5 Șîs eter sulfuric sau eter etilic, înv eter ordinar, eter amețit Lichid volatil, incolor, inflamabil, cu miros caracteristic, puțin solubil în apă, dar solubil în alcool, obținut din alcool etilic și acid sulfuric și întrebuințat în medicină ca anestezic, antispasmodic etc.
6 Îs eter de petrol Esență ușoară de petrol, incoloră, constituită din hidrocarburi inferioare și care este folosită ca dizolvant.
ETÉR eteri m.

GRAMATICA cuvântului eter?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului eter.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul eter poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul eter sa indeplinească rolul de: substantiv masculin, substantiv neutru,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două
  • group icon La plural substantivul eter are forma: etéruri
VEZI PLURALUL pentru eter la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE eter?
Vezi cuvântul eter desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul eter?
[ e-ter ]
Se pare că cuvântul eter are două silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL eter
Inţelegi mai uşor cuvântul eter dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
Eter sulfuric sau etilic adesea fără determinare = lichid incolor, foarte volatil, inflamabil, cu miros puternic, obținut din alcool etilic și acid sulfuric și întrebuințat în medicină ca narcotic și dezinfectant, precum și în unele ramuri ale industriei

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL eter

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A pune la cale?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a trata pe cineva blajin, cu menajamente
greu
a pregăti ceva, a aranja; a sfătui, a îndruma; a pedepsi pe cineva
foarte mulți ani
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app