 | as |
|
| Estetic [ es-te-tic ] VEZI SINONIME PENTRU estetic PE ESINONIME.COM definiția cuvântului estetic în mai multe dicționareDefinițiile pentru estetic din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru estetic: estetic, estetică [Atestat: MAN. învechit 97/17 / S: (înv) estetictheestetic / Plural: esteticici, esteticice / Etimologie: franceza esthétique] 1-2 sf, a (Știință) care studiază legile și categoriile artei, considerată forma cea mai înaltă de creare și de receptare a frumosului. 3 substantiv feminin Manual care cuprinde noțiunile de bază ale esteticii (1). 4 substantiv feminin Concepție estetică (9) proprie unui filozof, unui artist, unui curent literar, unei mișcări artistice etc. 5 substantiv feminin Ansamblu de caracteristici corespunzătoare unor criterii de apreciere estetică, prin care o ființă sau un lucru trezesc admirație. 6 substantiv feminin Realizare artistică a unei opere literare. 7 substantiv feminin Totalitatea mijloacelor de exprimare a unei limbi (privite sub aspectul conținutului lor afectiv). 8 substantiv feminin Criteriu de apreciere intuitiv bazat pe bunul gust. 9 a Care este specific esteticii (1). 10 a Care se referă la estetică (1). 11 a Care aparține esteticii (1). 12 a Care este în conformitate cu principiile sau cu legile esteticii (1). 13 av Din punctul de vedere al esteticii (1). 14 a Care constituie un ansamblu de caracteristici corespunzătoare unor criterii de apreciere estetică (9), prin care o ființă sau un lucru trezesc admirație Cffrumos. 15 a Artistic. 16 a Care se referă la mijloacele de exprimare afectivă a limbii Si: stilistic. 17 av Din punctul de vedere al artei. 18 a Care este conform unor criterii de apreciere bazate pe bunul gust. 19 a (Med; îs) Chirurgie estetic Operație care are ca rezultat înfrumusețarea formelor corpului. 20 substantiv masculin și feminin (Rar) Estetician. 21 sns (De obicei articulat) Concept al esteticii (1) Si: frumos. 22 substantiv masculin (Articulat) Calitate a ceea ce este estetic (15). 23 substantiv masculin (Articulat) Realizare artistică a unei opere literare. corectată Forme diferite ale cuvantului estetic: estetică Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ESTETIC: ESTÉTIC, -Ă, estetici, -ce, substantiv, adjectiv 1. S. forme Știință care studiază legile și categoriile artei, considerată ca forma cea mai înaltă de creare și de receptare a frumosului; ansamblu de probleme privitoare la esența artei, la raporturile ei cu realitatea, la metoda creației artistice, la criteriile și genurile artei. 2. substantiv neutru articulat Ansamblul însușirilor și al fenomenelor studiate de estetică (1). 3. Adj. Care aparține esteticii (1), privitor la estetică (1); care privește frumosul, care corespunde cerințelor esteticii (1); frumos. – Din limba franceza esthétique. Forme diferite ale cuvantului estetic: estetic-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ESTETIC: ESTÉTIC, -Ă, estetici, -ce, substantiv feminin, substantiv neutru, adjectiv 1. S. forme Știință care studiază legile și categoriile artei, considerată ca forma cea mai înaltă de creare și de receptare a frumosului; ansamblu de probleme privitoare la esența artei, la raporturile ei cu realitatea, la metoda creației artistice, la criteriile și genurile artei. 2. substantiv neutru articulat Ansamblul însușirilor și al fenomenelor studiate de estetică (1). 3. Adj. Care aparține esteticii (1), privitor la estetică; care privește frumosul, care corespunde cerințelor esteticii; frumos. – Din limba franceza esthétique. Forme diferite ale cuvantului estetic: estetic-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ESTETIC: ESTÉTIC, -Ă, estetici, -e, adjectiv Care se referă la estetică, care corespunde cerințelor esteticii; prin extensie frumos. Problema conținutului, problema care hotărăște valoarea operei de artă, nu poate fi însă rezolvată decît pe calea unei juste orientări ideologice și estetice. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 360, 4/3. Eminescu pune în valoare virtualitățile estetice ale limbii romînești. ROSETTI, S. L. 58. Romantismul a sfărîmat toate regulile și legile estetice ale clasicismului. GHEREA, ST. Hristos I 27. Forme diferite ale cuvantului estetic: estetic-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru estetic: *estétic, -ă adjectiv (vgr. aisthetikós, despre aisthánomai, simt). filozofie Care se raportă la sentimentu frumosuluĭ: simțu estetic lipsește incultuluĭ. S. m. și forme Estetician, -ă. S. forme Știința care tratează despre frumos în natură și în artă și despre sentimentu pe care-l deșteaptă în noĭ. (Această știință a fost întîĭa oară numită așa de filosofu german Baumgarten la 1750). adverb În mod estetic, frumos: tablourĭ așezate estetic. Forme diferite ale cuvantului estetic: estetic-ă prinț esteticcu Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ESTETIC: ESTÉTIC, -Ă I. adjectiv referitor la estetică, conform cerințelor esteticii; frumos. II. substantiv neutru categoria frumosului. III. substantiv feminin 1. disciplină filozofică care studiază legile și categoriile artei, problemele referitoare la esența acesteia. 2. situația, calitatea a ceea ce este estetic, conform legilor artei. (< limba franceza esthétique, greacă aisthetikos, aisthetike) Forme diferite ale cuvantului estetic: estetic-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ESTETIC: ESTÉTIC esteticcă (esteticci, esteticce) 1) Care ține de estetică; propriu esteticii. Studiu estetic. 2 ) (despre manifestări ale oamenilor) Care vădește frumusețe; frumos. Gest estetic. /<fr. esthétique, latina aestheticus Forme diferite ale cuvantului estetic: esteticcă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ESTETIC: ESTÉTIC, -Ă adjectiv Referitor la estetică, conform esteticii; (prin extensie) frumos. // substantiv neutru Categoria frumosului. [conform limba franceza esthétique, greacă aisthetikos]. Forme diferite ale cuvantului estetic: estetic-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ESTETIC: ESTETIC adjectiv 1. frumos. (O creație estetic autentică.) 2. agreabil, drăguț, frumos, plăcut. (Un aspect estetic.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru estetic: estétic adjectiv masculin, plural estétici; forme singular estétică, plural estétice Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru estetic: estétic adjectiv masculin, plural estétici; forme estétică, plural estétice Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru estetic: estetic a. relativ la sentimentul frumosului. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'ESTETIC' esternatESTESIOESTÉTestétăESTÉTICestéticăesteticamenteesteticescesteticéște |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL estetic Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului estetic dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Estetic, estetică [Atestat: MAN. învechit 97/17 / S: înv estetictheestetic / Plural: esteticici, esteticice / Etimologie: franceza esthétique] 1-2 sf, a Știință care studiază legile și categoriile artei, considerată forma cea mai înaltă de creare și de receptare a frumosului. 19 a Med; îs Chirurgie estetic Operație care are ca rezultat înfrumusețarea formelor corpului. ESTÉTIC esteticcă esteticci, esteticce 1 Care ține de estetică; propriu esteticii. Studiu estetic. Gest estetic. O creație estetic autentică. Un aspect estetic. O creație estetic autentică. |
GRAMATICA cuvântului estetic? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului estetic. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul estetic poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE estetic? Vezi cuvântul estetic desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul estetic?[ es-te-tic ] Se pare că cuvântul estetic are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL estetic |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Ba din una, ba din alta sau din una-n alta?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
