 | as |
|
| Escortare [ es-cor-ta-re ] VEZI SINONIME PENTRU escortare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului escortare în mai multe dicționareDefinițiile pentru escortare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru escortare: escortare substantiv feminin [Atestat: POLIZU / Plural: escortaretări / Etimologie: escorta] 1 Însoțire a înalților demnitari în timpul unei deplasări, în semn de respect și pentru a-i proteja Si: escortat1 (1). 2 Însoțire a deținuților în timpul unei deplasări, pentru a le împiedica evadarea Si: escortat1 (2). 3 (Pex) Întovărășire Cf escorta (3). 4 Însoțire de către avioanele de vânătoare în timp de război, a avioanelor de bombardament, de transport, de pasageri sau nave comerciale pentru a le proteja Si: escortat1 (4). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ESCORTARE: ESCORTÁRE, escortări, substantiv feminin Acțiunea de a escorta și rezultatul ei; însoțire, păzire. – vezi escorta. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ESCORTARE: ESCORTÁRE, escortări, substantiv feminin Acțiunea de a escorta și rezultatul ei; însoțire, păzire. – vezi escorta. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ESCORTARE: ESCORTÁRE substantiv feminin Acțiunea de a escorta și rezultatul ei; însoțire, păzire. [< escorta]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru escortare: escortáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat escortării; plural escortări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru escortare: escortáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat escortắrii; plural escortắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'ESCORTARE' ESCOPÉTĂescoriaEscorialESCÓRTĂESCORTÁREescortatescortézESCORTÓRescremânt |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL escortare Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului escortare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Escortare substantiv feminin [Atestat: POLIZU / Plural: escortaretări / Etimologie: escorta] 1 Însoțire a înalților demnitari în timpul unei deplasări, în semn de respect și pentru a-i proteja Si: escortat1 1. |
GRAMATICA cuvântului escortare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului escortare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul escortare poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE escortare? Vezi cuvântul escortare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul escortare?[ es-cor-ta-re ] Se pare că cuvântul escortare are patru silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Deschizător de drumuri?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul escortare are forma: escortări
