 | as |
|
| Ereditate [ e-re-di-ta-te ] VEZI SINONIME PENTRU ereditate PE ESINONIME.COM definiția cuvântului ereditate în mai multe dicționareDefinițiile pentru ereditate din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru EREDITATE: EREDITÁTE (< limba franceza , latina) substantiv feminin 1. Însușire fundamentală a materiei vii de a transmite de la o generație la alta factorii genetici (genele). • Ereditate celulară = transmitere a informației genetice existente în structurile DNA celulare. Ereditate citoplasmatică = transmitere a informației genetice existente în formațiuni specifice extranucleare, ce nu se supune legilor mendeleene. Ereditate controlată de sex = transmitere diferită a informației genetice. la cele două sexe. Ereditate cromozomială = transmitere a informației genetice cantonată în cromozomi. Ereditate extracromozomială = transmitere a informației genetice implicate în sterilitatea masculină. 2. Proprietate a stării unui material sau a unui fenomen de a depinde atât de acțiunile momentane, cât și de mulțimea stărilor succesive anterioare. 3. (Dr.) Moștenire; avere succesorală. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ereditate: ereditate substantiv feminin [Atestat: SĂULESCU, HR. I, 198/23 / V: (înv) hereereditate / Plural: ereditateități / Etimologie: franceza hérédité, lat hereditas, -atis] 1 (Jur) Calitate de moștenitor. 2-3 (Drept de) moștenire a unor lucruri. 4 Transmitere a unei funcții, a unei demnități sau a prerogativelor monarhice pe baza dreptului de succesiune. 5 (Nob) Noblețe. 6 (Blg) Transmitere genetică a caracterelor normale și patologice de la o ființă la descendenții săi. 7 (Spc; la oameni) Transmitere a anumitor caractere individuale, fizice sau mintale, de la părinți la copii. 8 (Pgn) Totalitate a predispozițiilor, a aptitudinilor etc. moștenite de la părinți sau de la strămoși. 9 Caracter particularizat care se transmite în mod constant, de la o generație la alta, într-un anumit mediu geografic, social etc. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru EREDITATE: EREDITÁTE substantiv feminin 1. (biologie) Proprietatea viețuitoarelor de a transmite urmașilor însușirile pe care le-au dobîndit în cursul evoluției lor pe glob, sub influența factorilor mediului înconjurător. Cunoașterea legilor eredității și variabilității descoperite și cercetate de Miciurin și Lîsenko. vezi limba română decembrie 1950, 184. 2. (juridic) Moștenire, succesiune. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru EREDITATE: EREDITÁTE, eredități, substantiv feminin 1. Proprietate a viețuitoarelor de a transmite urmașilor caracterele genetice specifice fiecărei specii. 2. (juridic) Moștenire, succesiune. 3. Proprietate a unui lucru sau a unui fenomen de a depinde de acțiunile momentane, precum și de stările succesive anterioare. – Din limba franceza hérédite, latina hereditas, -atis. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru EREDITATE: EREDITÁTE, eredități, substantiv feminin 1. Însușire a viețuitoarelor de a transmite urmașilor caracterele genetice specifice fiecărei specii. 2. (juridic) Moștenire, succesiune. 3. Proprietate a unui lucru sau a unui fenomen de a depinde de acțiunile momentane, precum și de stările succesive anterioare. – Din limba franceza hérédité, latina hereditas, -atis. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru EREDITATE: EREDITÁTE ereditateăți forme 1) Proprietate a materiei vii de a transmite urmașilor caracteristicile sale morfologice, fiziologice și biochimice. 2) juridic Transmitere a unei averi, moșii sau a unui titlu pe cale de moștenire. /<fr. hérédité, latina hereditas, ereditateatis Forme diferite ale cuvantului ereditate: ereditateăți Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru EREDITATE: EREDITÁTE substantiv feminin 1. Transmitere a anumitor caractere de la o generație la alta. 2. Succesiune, moștenire. [Variante hereditate substantiv feminin / conform latina hereditas, limba franceza hérédité]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru ereditate: *ereditáte forme (latina heréditas, -átis). Moștenire, succesiune: a ajunge rege pin ereditate. Transmitere din tată în fiŭ a unor calitățĭ orĭ defecte (atavizm). Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru EREDITATE: EREDITÁTE substantiv feminin 1. transmitere din generație în generație a anumitor caractere. 2. succesiune, moștenire. (< limba franceza hérédité, latina hereditas) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru ereditate: ereditate forme 1. dreptul de a lua o moștenire; 2. succesiune pe tron: 3. transmitere din tată în fiu a unor calități sau defecte. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru ereditate: ereditáte substantiv feminin, genitiv dativ articulat eredității; plural eredități Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru ereditate: ereditáte substantiv feminin, genitiv dativ articulat ereditắții; plural ereditắți Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'EREDITATE' EREDITÁRereditareereditariuereditatEREDITÁTEereditatorEREDOBIOLOGÍEEREDOPATÍEEREDOSÍFILIS |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL ereditate Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului ereditate dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii I, 198/23 / V: înv hereereditate / Plural: ereditateități / Etimologie: franceza hérédité, lat hereditas, -atis] 1 Jur Calitate de moștenitor. EREDITÁTE ereditateăți forme 1 Proprietate a materiei vii de a transmite urmașilor caracteristicile sale morfologice, fiziologice și biochimice. Hérédité, latina hereditas, ereditateatis. |
GRAMATICA cuvântului ereditate? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului ereditate. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul ereditate poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE ereditate? Vezi cuvântul ereditate desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul ereditate?[ e-re-di-ta-te ] Se pare că cuvântul ereditate are cinci silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL ereditate Inţelegi mai uşor cuvântul ereditate dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeCelulară = transmitere a informației genetice existente în structurile DNA celulare Citoplasmatică = transmitere a informației genetice existente în formațiuni specifice extranucleare, ce nu se supune legilor mendeleene Controlată de sex = transmitere diferită a informației genetice Cromozomială = transmitere a informației genetice cantonată în cromozomi Extracromozomială = transmitere a informației genetice implicate în sterilitatea masculină |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A se avea dragi?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul ereditate are forma: eredități
