 | as |
|
| Erbivor [ er-bi-vor ] VEZI SINONIME PENTRU erbivor PE ESINONIME.COM definiția cuvântului erbivor în mai multe dicționareDefinițiile pentru erbivor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru erbivor: erbivor, erbivoră [Atestat: KRETZULESCU, M. 153/22 / V: hererbivor, iererbivor / Plural: erbivori, erbivore / Etimologie: franceza herbivore, it erbivoro] 1 a (despre animale) Care se hrănește cu vegetale, mai ales ierburi Si: (rar) plantivor. 2 sn (Lpl) Animale care se hrănesc cu vegetale, mai ales cu ierburi, având un aparat digestiv dezvoltat și o dentiție specială. Forme diferite ale cuvantului erbivor: erbivoră Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ERBIVÓR: ERBIVÓR, -Ă, erbivori, -e, adjectiv, substantiv neutru 1. Adj. Care se hrănește numai cu plante. 2. substantiv neutru (La plural ) Ordin de mamifere care se hrănesc numai cu plante; (și la sg.) animal din acest ordin. – Din limba franceza herbivore. Forme diferite ale cuvantului erbivor: erbivor-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ERBIVÓR: ERBIVÓR, -Ă adjectiv Care se nutrește cu ierburi. // substantiv neutrupl. Ordin de mamifere care se hrănesc numai cu plante; (la sg.) animal din acest ordin. [< limba franceza herbivore, conform latina herba – iarbă, vorare – a mânca]. Forme diferite ale cuvantului erbivor: erbivor-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ERBIVÓR: ERBIVÓR, -Ă, erbivori, -e, adjectiv, substantiv neutru 1. Adj. Care se hrănește numai cu plante. 2. substantiv neutru (La plural ) Ordin de mamifere care se hrănesc numai cu plante; (și la sg.) animal din acest ordin. – Din limba franceza herbivore. Forme diferite ale cuvantului erbivor: erbivor-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ERBIVÓR: ERBIVÓR, -Ă I. adjectiv, substantiv neutru (mamifer) care se hrănește cu ierburi. II. substantiv neutru plural ordin de mamifere care se hrănesc numai cu vegetale. (< limba franceza herbivore/s/) Forme diferite ale cuvantului erbivor: erbivor-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru erbivor: *erbivór, -ă adjectiv (nlat. herbi-vorus, despre latina herba, ĭarbă, și vorus din carni-vorus). Care se nutrește cu ĭarbă, cu substanțe vegetale, ca vitele. Forme diferite ale cuvantului erbivor: erbivor-ă prinț erbivorcu Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ERBIVÓR: ERBIVÓR erbivore n. și adjectival 1) la plural Ordin de mamifere care se hrănesc în special cu ierburi. 2) Animal din acest ordin. /<fr. herbivore Forme diferite ale cuvantului erbivor: erbivore Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ERBIVÓR: ERBIVÓR, -Ă, erbivori, -e, adjectiv (Zool.; despre animale) Care se hrănește numai cu plante, în special cu iarbă. Forme diferite ale cuvantului erbivor: erbivor-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru erbivor: erbivor a. care se nutrește cu ierburi și cu substanțe vegetale: calul este erbivor. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru erbivor: erbivór adjectiv masculin, plural erbivóri; forme singular erbivóră, plural erbivóre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru erbivor: erbivór1 adjectiv masculin, plural erbivóri; forme erbivóră, plural erbivóre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru erbivor: erbivor, -ă, erbivori, -e substantiv masculin, substantiv feminin vegetarian. Forme diferite ale cuvantului erbivor: erbivor-ă Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ERBIVOR: ERBIVOR adjectiv (rar) plantivor. (Animal erbivor.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru erbivor: erbivór substantiv neutru, plural erbivóre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru erbivor: erbivór2 substantiv neutru, plural erbivóre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'ERBIVOR' ERBICIDÁERBICIDÁREERBICIDÁTÉRBIUERBIVÓRerboraerborarerborareerborat |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL erbivor Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului erbivor dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Erbivor, erbivoră [Atestat: KRETZULESCU, M. 153/22 / V: hererbivor, iererbivor / Plural: erbivori, erbivore / Etimologie: franceza herbivore, it erbivoro] 1 a despre animale Care se hrănește cu vegetale, mai ales ierburi Si: rar plantivor. ERBIVÓR erbivore n. Animal erbivor. Animal erbivor. |
GRAMATICA cuvântului erbivor? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului erbivor. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul erbivor poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE erbivor? Vezi cuvântul erbivor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul erbivor?[ er-bi-vor ] Se pare că cuvântul erbivor are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL erbivor |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în sintagma dansul albinelor?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul erbivor are forma: erbivóre
