 | as |
|
| Epistolar [ e-pis-to-lar ] VEZI SINONIME PENTRU epistolar PE ESINONIME.COM definiția cuvântului epistolar în mai multe dicționareDefinițiile pentru epistolar din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru epistolar: epistolar, epistolară [Atestat: MN (1836), 701/26 / V: (înv) epistolariu (Plural: epistolarii) / Plural: epistolari, epistolare / Etimologie: lat epistolaris, -rius, franceza épistolaire] 1 a Care este propriu epistolei (2) Si: (îvr) epistoler (1). 2 a Privitor la arta de a scrie epistole (2) Si: (îvr) epistoler (2). 3 a (despre creații literare) Care este compus în formă de scrisoare Si: (îvr) epistoler (3). 4 a Care se referă la o scrisoare sau la scrisori Si: (îvr) epistoler (4). 5 a Privitor la o scrisoare sau la scrisori Si: (îvr) epistoler (5). 6-7 a, av (Care are loc) prin intermediul uneia sau mai multor epistole (1) Si: (îvr) epistoler (6-7). 8 sn Colecție de scrisori (publicate). 9 sn Carte care cuprinde indicații și reguli privitoare la modul de compunere a epistolelor (2). 10 substantiv masculin (Îvr) Autor de epistole (2) Si: (rar) epistolier, (înv) epistolograf. 11 substantiv masculin (Îrg) Poștaș. Forme diferite ale cuvantului epistolar: epistolară Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru EPISTOLAR: EPISTOLÁR, -Ă I. adjectiv referitor la arta de a redacta scrisori; compus în stil de scrisoare. II. substantiv neutru carte cu sfaturi și modele de cum se întocmesc scrisorile. • colecție de scrisori publicate. (< limba franceza épistolaire, latina epistolaris) Forme diferite ale cuvantului epistolar: epistolar-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru EPISTOLAR: EPISTOLÁR, -Ă, epistolari, -e, adjectiv, substantiv neutru 1. Adj. Privitor la modul, la arta de a scrie scrisori; scris, compus în formă de scrisoare. 2. substantiv neutru Colecție de scrisori (publicate). – Din limba franceza épistolaire, latina epistolaris. Forme diferite ale cuvantului epistolar: epistolar-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru EPISTOLAR: EPISTOLÁR, -Ă, epistolari, -e, adjectiv, substantiv neutru 1. Adj. Privitor la modul, la arta de a scrie scrisori; scris, compus în stil de scrisoare. 2. substantiv neutru Colecție de scrisori (publicate). – Din limba franceza épistolaire, latina epistolaris. Forme diferite ale cuvantului epistolar: epistolar-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru EPISTOLAR, -Ă: EPISTOLÁR, -Ă adjectiv Referitor la arta de a scrie scrisori; compus în formă, în stil de scrisoare. // substantiv neutru Carte cu sfaturi și modele de cum se întocmesc scrisorile. [conform limba franceza epistolaire, latina epistolaris]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru EPISTOLAR: EPISTOLÁR, -Ă, epistolari, -e, adjectiv Privitor la modul, la arta de a scrie scrisori; (despre o operă literară) compus în formă de scrisoare. Gen epistolar. Stil epistolar. Roman epistolar. Forme diferite ale cuvantului epistolar: epistolar-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru EPISTOLAR: EPISTOLÁR epistolară (epistolari, epistolare) Care ține de epistole. Relații epistolare. 2) Care are caracter de epistolă; realizat sub formă de epistolă. Stil epistolar. /<fr. épistolaire, latina epistolaris Forme diferite ale cuvantului epistolar: epistolară Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru epistolar: *epistolár, -ă adjectiv (latina epistolaris). Relativ la epistole, la scrisorĭ: stilu epistolar. substantiv neutru, plural e. Colecțiune de scrisorĭ. Forme diferite ale cuvantului epistolar: epistolar-ă prinț epistolarcu Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru EPISTOLAR: EPISTOLÁR, -Ă adjectiv (conform limba franceza épistolaire, latina epistolaris): în sintagmele stil epistolar și text epistolar (vezi). Forme diferite ale cuvantului epistolar: epistolar-Ă Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru epistolar: epistolar a. privitor la arta de a scrie epistole: stil epistolar. ║ n. culegere de scrisori. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru epistolar: epistolár adjectiv masculin, plural epistolári; forme singular epistoláră, plural epistoláre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru epistolar: epistolár1 adjectiv masculin, plural epistolári; forme epistoláră, plural epistoláre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru epistolar: epistolár substantiv neutru, plural epistoláre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru epistolar: epistolár2 substantiv neutru, plural epistoláre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'EPISTOLAR' epistimiepistimieepistoalăEPÍSTOLĂEPISTOLÁRepistolariuepistolerEPISTOLÍEepistoliér |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL epistolar Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului epistolar dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Epistolar, epistolară [Atestat: MN 1836, 701/26 / V: înv epistolariu Plural: epistolarii / Plural: epistolari, epistolare / Etimologie: lat epistolaris, -rius, franceza épistolaire] 1 a Care este propriu epistolei 2 Si: îvr epistoler 1. EPISTOLÁR epistolară epistolari, epistolare Care ține de epistole. Relații epistolare. Stil epistolar. |
GRAMATICA cuvântului epistolar? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului epistolar. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul epistolar poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE epistolar? Vezi cuvântul epistolar desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul epistolar?[ e-pis-to-lar ] Se pare că cuvântul epistolar are patru silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A plăti cât un colț de țară?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul epistolar are forma: epistoláre
