|
Epigramatic [ e-pi-gra-ma-tic ] VEZI SINONIME PENTRU epigramatic PE ESINONIME.COM definiția cuvântului epigramatic în mai multe dicționareDefinițiile pentru epigramatic din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru epigramatic: epigramatic, epigramatică a [Atestat: I. GOLESCU, C. / Plural: epigramaticci, epigramaticce / Etimologie: franceza épigrammatique, it epigrammatico, lat epigrammaticus] 1 Care caracterizează epigrama (2). 2 Care aparține epigramei (2). 3 Specific epigramei (2). 4 Cu caracter de epigramă (2). 5 (Înv) Înclinat spre epigramă (5) Si: înțepător, satiric, usturător. Forme diferite ale cuvantului epigramatic: epigramatică Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru EPIGRAMATIC: EPIGRAMÁTIC, -Ă, epigramatici, -e, adjectiv Care are caracter de epigramă, satiric, înțepător, usturător. Stil epigramatic. Literatură epigramatică. ▭ Urmează înainte și răspunde prin forma epigramatică. ALECSANDRI, S. 38. Forme diferite ale cuvantului epigramatic: epigramatic-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru EPIGRAMATIC: EPIGRAMÁTIC, -Ă, epigramatici, -ce, adjectiv Care are caracter de epigramă; satiric, caustic, înțepător. – Din limba franceza épigrammatique, latina epigrammaticus. Forme diferite ale cuvantului epigramatic: epigramatic-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru EPIGRAMATIC: EPIGRAMÁTIC, -Ă, epigramatici, -ce, adjectiv Care are caracter de epigramă; satiric, caustic, înțepător. – Din limba franceza épigrammatique, latina epigrammaticus. Forme diferite ale cuvantului epigramatic: epigramatic-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru EPIGRAMATIC: EPIGRAMÁTIC epigramaticcă (epigramaticci, epigramaticce) 1) Care ține de epigramă; propriu epigramei. 2) Care conține o epigramă. /<fr. épigrammatique, latina epigrammaticus Forme diferite ale cuvantului epigramatic: epigramaticcă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru EPIGRAMATIC: EPIGRAMÁTIC, -Ă adjectiv Cu caracter de epigramă; satiric, înțepător. [conform limba franceza épigrammatique, latina epigrammaticus]. Forme diferite ale cuvantului epigramatic: epigramatic-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru EPIGRAMATIC: EPIGRAMÁTIC, -Ă adjectiv cu caracter de epigramă; satiric; epigramistic. (< limba franceza épigrammatique, latina epigrammaticus) Forme diferite ale cuvantului epigramatic: epigramatic-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru EPIGRAMATIC: EPIGRAMATIC adjectiv satiric, (figurat) caustic, incisiv, înțepător, mușcător, usturător. (Poezie cu caracter epigramatic.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru epigramatic: epigramátic adjectiv masculin (silabe -gra-), plural epigramátici; forme singular epigramátică, plural epigramátice Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru epigramatic: *epigramátic, -ă adjectiv (despre epigramă. vezi gramatic). De epigramă: întorsătură epigramatică. Forme diferite ale cuvantului epigramatic: epigramatic-ă prinț epigramaticcu Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru epigramatic: epigramátic (-pi-gra-) adjectiv masculin, plural epigramátici; forme epigramátică, plural epigramátice Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru epigramatic: epigramatic a. ce ține de epigramă. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'EPIGRAMATIC' EPIGRAFÍSTepigrafístăepigrămEPIGRÁMĂEPIGRAMÁTICepigramatístEPIGRAMÍSTepigramístăepigramístic |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL epigramatic Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului epigramatic dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Epigramatic, epigramatică a [Atestat: I. / Plural: epigramaticci, epigramaticce / Etimologie: franceza épigrammatique, it epigrammatico, lat epigrammaticus] 1 Care caracterizează epigrama 2. EPIGRAMÁTIC epigramaticcă epigramaticci, epigramaticce 1 Care ține de epigramă; propriu epigramei. Poezie cu caracter epigramatic. Poezie cu caracter epigramatic. |
GRAMATICA cuvântului epigramatic? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului epigramatic. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul epigramatic poate fi: adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE epigramatic? Vezi cuvântul epigramatic desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul epigramatic?[ e-pi-gra-ma-tic ] Se pare că cuvântul epigramatic are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL epigramatic |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Lingvistică generală?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|