 | as |
|
| Epic [ e-pic ] VEZI SINONIME PENTRU epic PE ESINONIME.COM definiția cuvântului epic în mai multe dicționareDefinițiile pentru epic din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru epic: epic, epică [Atestat: HELIADE, greacă P. 19/3 / Plural: epicci, epicce / Etimologie: lat epicus, franceza épique, cf it epico] 1 a (despre opere, subiecte, creații literare) Care narează fapte ale eroilor unor întâmplări reale sau imaginare Si: (înv) epicesc (3). 2-3 substantiv masculin articulat (Șîs gen epic) (Gen literar) care cuprinde diverse specii de narațiuni în versuri și în proză, dezvăluind cu relativă obiectivitate portretul fizic și moral al personajelor, faptele lor, relațiile lor cu mediul înconjurător. 4-5 substantiv feminin articulat (Operă literară) care narează fapte ale eroilor unor întâmplări reale sau imaginare. 6-7 substantiv feminin articulat (Pex) Povestire (sau care povestește). 8 substantiv feminin Totalitate a operelor literare având la bază narațiunea. 9 a (despre un scriitor) Care compune opere având la bază narațiunea. 10 a Care este întrebuințat în opere cu caracter narativ Si: (înv) epicesc (1). 11 a Specific operelor cu caracter narativ Si: (înv) epicesc (2). 12 a Asemănător cu faptele povestite în epopei sau în poeme eroice. 13 a Demn de o epopee. 14 a De proporții vaste Si: grandios. Forme diferite ale cuvantului epic: epică Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru EPIC: ÉPIC, -Ă, epici, -ce, adjectiv, substantiv feminin 1. Adj. Care exprimă, în formă de narațiune, idei, sentimente, acțiuni etc. ale eroilor unei întâmplări reale sau imaginare. • Gen epic = unul dintre principalele genuri literare, care cuprinde diverse specii de narațiuni în versuri și în proză, dezvăluind cu o relativă obiectivitate portretul fizic și moral al personajelor, faptele lor, relațiile lor cu mediul înconjurător. ♦ figurat Demn de o epopee; de proporții vaste; grandios. 2. S. forme Totalitatea operelor literare aparținând genului epic. – Din limba franceza épique, latina epicus. Forme diferite ale cuvantului epic: epic-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru EPIC: ÉPIC, -Ă, epici, -ce, adjectiv, substantiv feminin 1. Adj. Care exprimă, în formă de narațiune, idei, sentimente, acțiuni etc. ale eroilor unei întâmplări reale sau imaginare. • Gen epic = unul dintre cele trei genuri literare, care cuprinde diverse specii de narațiuni în versuri și în proză, dezvăluind cu o relativă obiectivitate portretul fizic și moral al personajelor, faptele lor, relațiile lor cu mediul înconjurător. ♦ figurat Demn de o epopee; de proporții vaste; grandios. 2. S. forme Totalitatea operelor literare aparținând genului epic. – Din limba franceza épique, latina epicus. Forme diferite ale cuvantului epic: epic-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru EPIC: ÉPIC, -Ă, epici, -e, adjectiv (Despre opere, subiecte, forme literare) Care narează fapte ale eroilor unor întîmplări reale sau imaginare. • Gen epic = unul dintre principalele genuri literare care cuprinde diverse specii de narațiuni în versuri și proză: balada, poema eroică, epopeea, nuvela, romanul etc. ♦ figurat (Rar) Grandios, de proporții vaste, asemenea cu faptele povestite în epopei și poeme eroice. Forme diferite ale cuvantului epic: epic-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru EPIC: ÉPIC, -Ă I. adjectiv 1. care exprimă, în formă de povestire, fapte, idei, sentimente. ♦ gen epic = gen literar care cuprinde totalitatea producțiilor literare cu caracter narativ. 2. (figurat) demn de o epopee, de mari proporții. II. substantiv feminin totalitatea operelor literare aparținând genului epic. (< limba franceza épique, latina epicus, greacă epikos) Forme diferite ale cuvantului epic: epic-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru EPIC: ÉPIC epiccă (epicci, epicce) 1) Care exprimă în versuri fapte eroice. Poem epic. • Gen epic gen literar care include creațiile cu caracter narativ în proză sau în versuri. 2) Care are proporții vaste, meritând a fi reflectate într-o epopee. Evenimente epicce. /<fr. épique, latina epicus Forme diferite ale cuvantului epic: epiccă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru EPIC: ÉPIC, -Ă adjectiv Care exprimă, în formă de povestire, fapte, idei, sentimente. • Gen epic – gen literar care cuprinde totalitatea producțiilor literare cu caracter narativ. ♦ (figurat) Demn de o epopee, grandios, de mari proporții. [conform limba franceza épique, latina epicus, greacă epikos]. Forme diferite ale cuvantului epic: epic-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul de termeni muzicali dă următoarea definitie pentru epic: epic, gen epic. Prin analogie cu genul narației din literatură, genul epic cuprinde în muzică lucrări vocale (deci cu text) și, prin extensie, lucrări programatice ( vezi programatică, muzică) din domeniul instrumental-cameral și simfonic. Forme diferite ale cuvantului epic: epicgen epic. Definiție sursă: Dicționar de termeni muzicali |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru epic: epic a. 1. care povestește în versuri o acțiune eroică: poezie epică; 2. demn de epopee: luptă epică. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru epic: *épic, -ă adjectiv (vgr. epikos). Propriŭ epopeiĭ: poemă epică. Ca de epopeĭe, gigantic: luptă epică. Forme diferite ale cuvantului epic: epic-ă prinț epiccu Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru epic: épic adjectiv masculin, plural épici; forme singular épică, plural épice Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru EPIC: EPIC adjectiv (literar) narativ. (Lucrare de factură epic.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru epic: épic adjectiv masculin, plural épici; forme épică, plural épice Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'EPIC' EPIBIÓZĂEPIBLÁSTEPIBLASTÉMEPIBLÉMĂÉPICépicăepicalisiEPICÁRDepicárdic |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL epic Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului epic dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Epic, epică [Atestat: HELIADE, greacă P. 19/3 / Plural: epicci, epicce / Etimologie: lat epicus, franceza épique, cf it epico] 1 a despre opere, subiecte, creații literare Care narează fapte ale eroilor unor întâmplări reale sau imaginare Si: înv epicesc 3. 2-3 substantiv masculin articulat Șîs gen epic Gen literar care cuprinde diverse specii de narațiuni în versuri și în proză, dezvăluind cu relativă obiectivitate portretul fizic și moral al personajelor, faptele lor, relațiile lor cu mediul înconjurător. ÉPIC epiccă epicci, epicce 1 Care exprimă în versuri fapte eroice. Poem epic. • Gen epic gen literar care include creațiile cu caracter narativ în proză sau în versuri. Evenimente epicce. Epic, gen epic. Lucrare de factură epic. Lucrare de factură epic. |
GRAMATICA cuvântului epic? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului epic. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul epic poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE epic? Vezi cuvântul epic desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul epic?[ e-pic ] Se pare că cuvântul epic are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL epic Inţelegi mai uşor cuvântul epic dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Gen epic = unul dintre principalele genuri literare, care cuprinde diverse specii de narațiuni în versuri și în proză, dezvăluind cu o relativă obiectivitate portretul fizic și moral al personajelor, faptele lor, relațiile lor cu mediul înconjurător Gen epic = unul dintre cele trei genuri literare, care cuprinde diverse specii de narațiuni în versuri și în proză, dezvăluind cu o relativă obiectivitate portretul fizic și moral al personajelor, faptele lor, relațiile lor cu mediul înconjurător Gen epic = unul dintre principalele genuri literare care cuprinde diverse specii de narațiuni în versuri și proză: balada, poema eroică, epopeea, nuvela, romanul etc ♦ gen epic = gen literar care cuprinde totalitatea producțiilor literare cu caracter narativ |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL epic |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Benzoic, benzoici, adjectiv în sintagma acid benzoic?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
