|
Enunțare [ e-nun-ța-re ] VEZI SINONIME PENTRU enunțare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului enuntare în mai multe dicționareDefinițiile pentru enuntare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru enunțare: enunțare substantiv feminin [Atestat: COSTINESCU / V: (îvr) enuntarețiaenuntare, enuntarenciaenuntare / Plural: enuntarețări / Etimologie: enunța] 1 Expunere a unei idei, teorii, concluzii etc. într-o formă clară Si: enunțat1 (1), exprimare, formulare, (îvr) enunțiațiune. 2 (Îvr; pcf) Anunțare. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ENUNȚARE: ENUNȚÁRE, enunțări, substantiv feminin Acțiunea de a enunța și rezultatul ei; formulare, exprimare, expunere. Enunțarea unor teorii. ♦ Enunț. Enunțarea unei probleme. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ENUNȚARE: ENUNȚARE s. 1. formulare. (enuntare unei judecăți.) 2. elaborare, emitere, expunere, formulare. (enuntare unei noi teorii asupra...) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ENUNȚARE: ENUNȚÁRE, enunțări, substantiv feminin Acțiunea de a enunța și rezultatul ei – vezi enunța. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ENUNȚARE: ENUNȚÁRE, enunțări, substantiv feminin Acțiunea de a enunța și rezultatul ei – vezi enunța. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru enunțare: enunțare forme 1. acțiunea de a enunța; 2. termeni cari servă a enunța. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ENUNȚARE: ENUNȚÁRE substantiv feminin Acțiunea de a enunța; enunț. [< enunța]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru enunțare: enunțáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat enunțării; plural enunțări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru enunțare: enunțáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat enunțắrii; plural enunțắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'ENUNTARE' enunciativenunciuENÚNȚENUNȚÁENUNȚÁREenunțatenunțătorenunțiaenunțiare |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL enunțare Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului enunțare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Enunțare substantiv feminin [Atestat: COSTINESCU / V: îvr enunțarețiaenunțare, enunțarenciaenunțare / Plural: enunțarețări / Etimologie: enunța] 1 Expunere a unei idei, teorii, concluzii etc. Enunțare unei judecăți. Enunțare unei noi teorii asupra. Enunțare unei judecăți. |
GRAMATICA cuvântului enunțare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului enunțare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul enunțare poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE enunțare? Vezi cuvântul enunțare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul enunțare?[ e-nun-ța-re ] Se pare că cuvântul enunțare are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL enunțare |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adjectiv despre oameni de culoare?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|