|
Emir [ e-mir ] VEZI SINONIME PENTRU emir PE ESINONIME.COM definiția cuvântului emir în mai multe dicționareDefinițiile pentru emir din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru emir: emir substantiv masculin [Atestat: (a. 1693) ȘIO II2, 146 / V: (îvr) iemir / Plural: emiri / Etimologie: franceza émir] 1 Titlu onorific purtat de descendenții lui Mahomed (pe linia fiicei sale Fatima). 2-3 (La popoarele musulmane) Principe domnitor sau guvernator de provincie. 4 (La musulmani) Ofițer. 5 (La musulmani) Căpetenie. 6-9 Persoană care are titlul de emir (2-5). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru EMIR: EMÍR emiri, substantiv masculin 1. Titlu dat descendenților lui Mahomed; persoană având acest titlu. 2. Titlu dat unui guvernator, unui șef de stat sau unui comandant de oști în unele țări musulmane; persoană având acest titlu. – Din limba franceza émir. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru EMIR: EMÍR, emiri, substantiv masculin Titlu dat unui guvernator sau unui principe domnitor în unele țări musulmane ale Orientului. Emirii, vizirii și toți ofițerii așteaptă porunca să vie a se-nchina strălucirii tale. CARAGIALE, P. 137. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru EMIR: EMÍR, emiri, substantiv masculin 1. Titlu dat descendenților lui Mahomed; persoană având acest titlu. 2. Titlu dat unui guvernator sau unui principe domnitor în unele țări musulmane; persoană având acest titlu. – Din limba franceza émir. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru EMIR: EMÍR substantiv masculin 1. Titlu dat guvernatorilor unor țări musulmane. 2. Titlu dat de turci acelora care pretind că se trag din neamul lui Mahomed. [conform limba franceza émir, ar. amir – prinț]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru EMIR: EMÍR emiri m. (în unele țări din Orient și din Africa; folosit și ca titlu pe lângă numele respectiv) Conducător al unei țări. /<fr. émir Forme diferite ale cuvantului emir: emiri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru emir: emír m. (în franceză émir, despre ar. emir și amir, șef, de unde vine și amiral). Titlu descendenților lui Mohamet. Suveran musulman: emiru Afganistanuluĭ. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru EMIR: EMÍR substantiv masculin 1. titlu dat descendenților lui Mohamed. 2. titlu al guvernatorilor unor țări musulmane. (< limba franceza émir) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru emir: emir m. 1. titlu dat descendenților lui Mahomed; 2. căpetenie arabă a unei provincii sau a unui trib mare. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru emir: emír substantiv masculin, plural emíri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru emir: emír substantiv masculin, plural emíri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'EMIR' emininteeminintisimemiplegíeemiptérEMÍRemírăEMIRÁTemiriánemis |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL emir Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului emir dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 1693 ȘIO II2, 146 / V: îvr iemir / Plural: emiri / Etimologie: franceza émir] 1 Titlu onorific purtat de descendenții lui Mahomed pe linia fiicei sale Fatima. EMÍR emiri m. |
GRAMATICA cuvântului emir? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului emir. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul emir poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE emir? Vezi cuvântul emir desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul emir?[ e-mir ] Se pare că cuvântul emir are două silabe |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala până peste urechi?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|