 | as |
|
| Eminent [ e-mi-nent ] VEZI SINONIME PENTRU eminent PE ESINONIME.COM definiția cuvântului eminent în mai multe dicționareDefinițiile pentru eminent din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru EMINENT: EMINÉNT, -Ă, eminenți, -te, adjectiv Care se distinge prin calități (în special intelectuale) deosebite; remarcabil, excelent, excepțional. Un eminent om de știință. ▭ O îndeamnă să fie bucuroasă de Zăgreanu, care e un băiat eminent. REBREANU, R. I 207. Una din însușirile eminente ale d-lui Sadoveanu e putința de a spune tot ce verb reflexiv:ea, tot ce are de spus. IBRĂILEANU, S. 5. Eminentul tînăr a fost viu felicitat de membrii comisiei. CARAGIALE, O. II 142. Forme diferite ale cuvantului eminent: eminent-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru eminent: eminent, eminentă a [Atestat: STAMATI, despre / V: (îvr) eminentnint, eminentninte ain / Plural: eminentnți, eminente / Etimologie: franceza éminent, it eminente, lat eminens, -tis] 1 (despre oameni sau colectivități umane; pex despre acțiunile, manifestările, însușirile lor etc.) Care se distinge prin calități (intelectuale) deosebite Si: excelent, excepțional, remarcabil, superior. 2 (Înv) Apreciere maximă care se dădea elevilor (la examene). 3 (Îvr) Iminent. Forme diferite ale cuvantului eminent: eminentă Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru eminent: *eminént, -ă adjectiv (latina é-minens, -éntis, despre e-minére, a fi maĭ sus, a domina. vezi iminent). figurat Distins, superior celor-lalțĭ: elev eminent. adverb Cu distincțiune, pin excelență: România e o țară eminent (fals eminamente) agricolă. Forme diferite ale cuvantului eminent: eminent-ă eminent-ă curcu Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru EMINENT: EMINÉNT, -Ă, eminenți, -te, adjectiv Care se distinge prin calități (intelectuale) deosebite; excepțional, superior, remarcabil, excelent. – Din limba franceza éminent, latina eminens, -ntis. Forme diferite ale cuvantului eminent: eminent-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru EMINENT: EMINÉNT, -Ă, eminenți, -te, adjectiv Care se distinge prin calități (intelectuale) deosebite; excepțional, superior, remarcabil, excelent. – Din limba franceza éminent, latina eminens, -ntis. Forme diferite ale cuvantului eminent: eminent-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru EMINENT: EMINÉNT eminenttă (eminentți, eminentte) Care se distinge prin calități (intelectuale) deosebite; excepțional; distins; deosebit. Student eminent. /<fr. éminent, latina eminens, eminentntis Forme diferite ale cuvantului eminent: eminenttă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru EMINENT: EMINÉNT, -Ă adjectiv care se distinge prin calități deosebite; remarcabil, excelent, excepțional. (< limba franceza éminent, latina eminens, dominant) Forme diferite ale cuvantului eminent: eminent-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru EMINENT: EMINÉNT, -Ă adjectiv Excelent, excepțional, cu mari calități. [< limba franceza éminent, italiana eminente, latina eminens – dominant]. Forme diferite ale cuvantului eminent: eminent-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru eminent: eminént (excepțional) adjectiv masculin, plural eminénți; forme eminéntă, plural eminénte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru EMINENT: EMINENT adjectiv ales, deosebit, distins, ilustru, remarcabil. (Un profesor eminent.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru eminent: eminént adjectiv masculin, plural eminénți; forme singular eminéntă, plural eminénte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru eminent: eminent a. care domină, covârșește pe ceilalți. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Eminent: Eminent ≠ mediocru Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'EMINENT' eminaEMINAMÉNTEeminementeemineminteEMINÉNTEMINÉNȚĂeminențieeminentisimEMINESCIÁN |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Eminent Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului eminent dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Eminent, eminentă a [Atestat: STAMATI, despre / V: îvr eminentnint, eminentninte ain / Plural: eminentnți, eminente / Etimologie: franceza éminent, it eminente, lat eminens, -tis] 1 despre oameni sau colectivități umane; pex despre acțiunile, manifestările, însușirile lor etc. EMINÉNT eminenttă eminentți, eminentte Care se distinge prin calități intelectuale deosebite; excepțional; distins; deosebit. Student eminent. éminent, latina eminens, eminentntis. Un profesor eminent. Un profesor eminent. |
GRAMATICA cuvântului Eminent? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului eminent. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Eminent poate fi: adjectiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE eminent? Vezi cuvântul eminent desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul eminent?[ e-mi-nent ] Se pare că cuvântul eminent are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Eminent |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Așa-zicând?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
