 | as |
|
| Elibera [ e-li-be-ra ] VEZI SINONIME PENTRU elibera PE ESINONIME.COM definiția cuvântului elibera în mai multe dicționareDefinițiile pentru elibera din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a elibera (forma la infinitiv) A elibera conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ELIBERA: ELIBERÁ, eliberez, verb I. tranzitiv 1. A da libertate (cuiva), a pune în stare de libertate, a înlătura oprimarea, subjugarea suferită de cineva; a dezrobi, a descătușa. Eliberînd Romînia, Armata Sovietică a dărîmat zidurile închisorii în care regimul burghezo-moșieresc și imperialismul străin țineau înlănțuit poporul romîn. GHEORGHIU-DEJ, articulat cuvânt 517. Opera de industrializare socialistă și de transformare socialistă a agriculturii eliberează pe omul muncitor de nesiguranța în fața zilei de mîine, de șomaj, mizerie, foamete. SCÎNTEIA, 1952, nr. 2382. ♦ reflexiv (Despre militari, ieșit din uz) A fi lăsat la vatră. Sfîrșise cei șapte ani de armată și se eliberase. CAMIL PETRESCU, O. II 99. ♦ reflexiv (chimie; despre atomi) A se desprinde dintr-o moleculă, rămînînd în stare liberă. 2. A desărcina dintr-o funcție. A fost eliberat din postul de director. 3. (Despre instituții, autorități) A da cuiva, la cerere, un act, o hîrtie oficială. Sfaturile populare eliberează cetățenilor diferite acte de stare civilă. ♦ (În magazine) A preda marfa contra bonului care atestă plata. 4. (Cu privire la o încăpere, un teren etc.) A face liber, a goli, a evacua. Localul a fost eliberat la timp. ▭ Recoltarea grabnică a culturilor de toamnă este cerută și de nevoia de a elibera ogoarele pentru efectuarea însămînțărilor de toamnă. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2776. Mîine vă eliberăm biroul... Vi-l amenajați cum credeți. vezi limba română martie 1954, 43. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ELIBERA: ELIBERA verb 1. a libera, a salva, a scăpa, a scoate, (învechit și popular) a slobozi, (popular) a mîntui, (învechit) a apuca, a ierta, a volnici. (I-a elibera din robie.) 2. a (se) dezrobi, a (se) emancipa, a (se) libera, (învechit și popular) a (se) mîntui, (popular) a (se) slobozi, (învechit) a (se) volnici, (figurat) a (se) descătușa. (I-a elibera pe țăranii dependenți.) 3. a ieși, a se libera, a scăpa. (S-a elibera din închisoare.) 4. a (se) libera, a scăpa, (învechit și popular) a (se) slobozi. (Te-ai elibera din armată?) 5. a se desprinde, a se libera, a scăpa. (S-a elibera din strînsoare.) 6. a degaja, a desface, a libera, a scoate, (învechit și popular) a slobozi. (L-a elibera din funii) 7. a desărcina, a descăuna, a scoate. (A elibera pe cineva dintr-o funcție.) 8. a debloca, a degaja. (A elibera un drum înzăpezit.) 9. a evacua, a goli, a libera. (A elibera o locuință.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ELIBERA: ELIBERÁ, eliberez, verb I. tranzitiv 1. A da libertate, a pune în stare de libertate; a înlătura oprimarea (națională, politică, socială); a dezrobi, a descătușa, a emancipa. • reflexiv Popoarele coloniale s-au eliberat. ♦ reflexiv (Despre militari) A fi lăsat la vatră. ♦ reflexiv (Despre atomi) A se desprinde dintr-o moleculă, rămânând în stare liberă. 2. A scoate dintr-o funcție. 3. A da cuiva (la cerere) un act, un document oficial etc. ♦ A preda o marfă. 4. A face liberă o încăpere, un teren etc.; a goli, a evacua. – Din latina eliberare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ELIBERA: ELIBERÁ, eliberez, verb I. tranzitiv 1. A da libertate, a pune în stare de libertate; a înlătura oprimarea (națională, politică, socială); a dezrobi, a descătușa, a emancipa. • reflexiv Popoarele coloniale s-au eliberat. ♦ reflexiv (Despre militari) A fi lăsat la vatră. ♦ reflexiv (Despre atomi) A se desprinde dintr-o moleculă, rămânând în stare liberă. 2. A scoate dintr-o funcție. 3. A da cuiva (la cerere) un act, un document oficial etc. ♦ A preda o marfă. 4. A face liberă o încăpere, un teren etc.; a goli, a evacua. – Din latina eliberare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ELIBERA: ELIBERÁ verb I. trecut 1. a pune în libertate; a dezrobi; a libera. • (mitologie) a lăsa la vatră un contingent, un ostaș. • a scoate din funcție; a desărcina. 2. a emite (un act, o marfă etc.). 3. a evacua, a degaja (o cameră, un teren). II. reflexiv 1. a se libera din armată. 2. (despre atomi) a se desprinde dintr-o moleculă, rămânând în stare liberă. (< latina eliberare) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ELIBERA: ELIBERÁ verb I. I. trecut 1. A pune în libertate; a dezrobi; a libera. ♦ (termen militar) A lăsa la vatră un contingent, un ostaș. 2. A preda, a emite (un act, un document, o marfă etc.). II. reflexiv A se libera din armată, a termina serviciul militar. [< latina eliberare]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru elibera: eliberá (eliberéz, eliberát), verb – A elibera, a pune în libertate. latina eliberare (secolul XIX). – derivat eliberator, adjectiv Forme diferite ale cuvantului elibera: eliberéz elib Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru elibera: eliberá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu eliberéz, persoana a treia singular: el / ea și plural elibereáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru elibera: eliberá (a elibera) verb, indicativ prezent 3 elibereáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'ELIBERA' ElianeliántELIASeliástELIBERÁELIBERÁREELIBERÁTeliberațieeliberațiune |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL elibera Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului elibera dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii I-a elibera din robie. I-a elibera pe țăranii dependenți. S-a elibera din închisoare. Te-ai elibera din armată? 5. S-a elibera din strînsoare. L-a elibera din funii 7. A elibera pe cineva dintr-o funcție. A elibera un drum înzăpezit. A elibera o locuință. I-a elibera din robie. Eliberá a elibera verb, indicativ prezent 3 elibereáză. |
GRAMATICA cuvântului elibera? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului elibera. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul elibera poate fi: adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE elibera? Vezi cuvântul elibera desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul elibera?[ e-li-be-ra ] Se pare că cuvântul elibera are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL elibera |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: ♦ a lua pe cineva sau ceva în serios?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul elibera se conjugă: ei ele elibereáză
