 | as |
|
| Elev [ e-lev ] VEZI SINONIME PENTRU elev PE ESINONIME.COM definiția cuvântului elev în mai multe dicționareDefinițiile pentru elev din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ELEV: ELÉV, -Ă, elevi, -e, substantiv masculin și forme 1. Persoană care învață într-o școală sau care este instruită de cineva; școlar. Elev ești încă. Mă privești Cu ochi adînci, cu ochi de smoală. Ce gînd de fapte mari nutrești, Șezînd pe băncile de școală? CASSIAN, H. 65. Nu sînt student, sînt elev în clasa a opta. DUMITRIU, N. 12. Întoarse capul către un elev. CAMIL PETRESCU, O. I 201. Elevul de la școala de poduri și șosele, așezat pe scările ceardacului, privea cu nesaț satul în vale. BUJOR, S. 116. 2. Persoană care urmează în concepții și acțiuni pe maestrul său; adept al unei doctrine; discipol, învățăcel. Forme diferite ale cuvantului elev: elev-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru elev: elev, elevă substantiv masculin și feminin [Atestat: CR (1830), 3751/12 / V: (iuz) aliev (P: elevli-ev) / Plural: elevi, eleve / Etimologie: franceza élève] 1 (Uneori urmat de determinarea indicând funcția pentru care se pregătește) Persoană care învață într-o școală sau este instruită de cineva Si: școlar. 2 Persoană care adoptă, urmează sau continuă doctrina, principiile cuiva Si: discipol. Forme diferite ale cuvantului elev: elevă Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ELEV: ELÉV, -Ă substantiv masculin și forme 1. Cel care învață într-o școală, care urmează o formă de învățământ mediu sau elementar. 2. Discipol, adept, urmaș, învățăcel al unui maestru, al unei școli literare, al unei doctrine etc. [< limba franceza élève, conform élever – a educa]. Forme diferite ale cuvantului elev: elev-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ELEV: ELÉV, -Ă, elevi, -e, substantiv masculin și forme 1. Persoană care învață într-o școală sau care este instruită de cineva; școlar. 2. Persoană care urmează în concepții și în acțiuni pe maestrul său; discipol, învățăcel, urmaș, adept. – Din limba franceza élève. Forme diferite ale cuvantului elev: elev-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ELEV: ELÉV, -Ă, elevi, -e, substantiv masculin și forme 1. Persoană care învață într-o școală sau care este instruită de cineva; școlar. 2. Persoană care urmează în concepții și în acțiuni pe maestrul său; discipol, învățăcel, adept. – Din limba franceza élève. Forme diferite ale cuvantului elev: elev-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ELEV: ELÉV, -Ă substantiv masculin forme 1. cel care învață într-o școală, care urmează o formă de învățământ mediu sau elementar. 2. discipol, adept, urmaș, învățăcel al unui maestru, al unei școli literare, doctrine etc. (< limba franceza élève) Forme diferite ale cuvantului elev: elev-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ELEV: ELEV s. 1. școlar, (învechit) scolastic, ucenic. (Profesorul și elevii săi.) 2. discipol, învățăcel, ucenic, (livresc) cirac, (învechit) școlar. (elev al unui maestru celebru.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru elev: *elév, -ă substantiv (în franceză élève, despre élever, a educa, latina élevo, -áre, a înălța. vezi ĭaŭ). Școlar, discipul, acela care învață de la un profesor. Forme diferite ale cuvantului elev: elev-ă elev-ă curcu Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru elev: elev m. școlar, discipol. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru elev: elév substantiv masculin, plural elévi Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru elev: elév substantiv masculin, plural elévi Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'ELEV' EleusisELEUTERÍEeleuzinEleuzisELÉVELÉVĂelevăciuneeleváreELEVÁT |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL elev Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului elev dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Elev, elevă substantiv masculin și feminin [Atestat: CR 1830, 3751/12 / V: iuz aliev P: elevli-ev / Plural: elevi, eleve / Etimologie: franceza élève] 1 Uneori urmat de determinarea indicând funcția pentru care se pregătește Persoană care învață într-o școală sau este instruită de cineva Si: școlar. Profesorul și elevii săi. Elev al unui maestru celebru. Profesorul și elevii săi. |
GRAMATICA cuvântului elev? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului elev. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul elev poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE elev? Vezi cuvântul elev desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul elev?[ e-lev ] Se pare că cuvântul elev are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL elev |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Instalație electrică?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul elev are forma: elévi
