 | as |
|
| Efect [ e-fect ] VEZI SINONIME PENTRU efect PE ESINONIME.COM definiția cuvântului efect în mai multe dicționareDefinițiile pentru efect din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru EFECT: EFÉCT (< germană, latina, după limba franceza ) substantiv neutru 1. (FILOZ.) Ceea ce este produs de un agent sau o cauză; ceea ce este considerat ca rezultat al unei acțiuni sau al unei intenții; urmare, consecință. 2. Impresie produsă asupra organelor de simț; prin extensie impresie produsă de cineva asupra cuiva. • Exp. A-și face efectul = a da rezultatul scontat. • locuțiune De efect = care impresionează puternic, care atrage atenția. 3. (georgrafic) Efect de seră = proces de încălzire a aerului și a solului datorită reflectării pe stratul de dioxid de carbon (situat la plafonul serelor) a radiațiilor infraroșii emise de la sol în urma încălzirii sale de la Soare. Este specific serelor, dar și unor aglomerări urbane și tinde să devină global la nivelul atmosferei, din cauza cantității mari de dioxid de carbon eliminat în aer. 4. (GENET.) Efect cis-trans = fenomen care rezultă din posibilitatea ca două gene (ce nu se referă la același locus) să se găsească pe același cromozom al unei perechi de omologi (cis) sau pe cromozomi diferiți (trans). 5. (fizică) Efect corona vezi corona. • Efect Doppler-Fizeau = modificare a frecvențelor undelor (sonore sau luminoase) recepționate de un observator în raport cu frecvența cu care undele sunt emise de sursă, datorită faptului că observatorul și sursa se deplasează unul față de celălalt. • Efect Procopiu vezi Procopiu. • Efect tunel vezi tunel. • Efecte speciale = totalitatea mijloacelor tehnice utilizate în producerea filmelor, cu scopul creării iluziei sau simulării unor fenomene; pot fi mecanice, optice, electronice, pe computer. ♦ (tehnic) Efectul Coandă = modificare (deflectare) cu un unghi de până la 180° a direcției unui jet fluid, practic bidimensional, tangent în secțiunea de ieșire la o suprafață solidă convexă, tinzând să urmeze curbura acestei suprafețe. Descoperit de H. Coandă în 1910 și brevetat în 1934, are aplicații în: sustentația și propulsia vehiculelor aeriene, construcția dispozitivelor pneumatice, medicină. 6. Impresie produsă de cineva sau de ceva asupra unei persoane. 7. (concretizat; la plural ) Bunuri mobile ♦ specializare (La plural ) Îmbrăcăminte militară; echipament (1). 8. (finanțe; la plural ) Hârtii de valoare. • Efecte de comerț = denumire generică atribuită titlurilor de credit negociabile (cambii, bilete la ordin, cecuri etc.) care atestă existența unei creanțe de o valoare determinată plătibilă imediat sau la un termen scurt. • Efecte publice = titluri de creanță emise de stat sau de instituții de drept public. 9. (economie) Efect util = rezultatul efortului depus la nivel micro- și macroeconomic, exprimat în formă valorică, materială și socială. Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
 Ce inseamna? |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru EFECT: EFÉCT, efecte, substantiv neutru 1. Ceea ce rezultă în mod necesar dintr-o anumită cauză fiind într-o legătură indestructibilă cu aceasta; rezultat, urmare, consecință a unei acțiuni, a unei situații. Kogălniceanu, A. Russo au făcut studii solide care nu vor fi fără efect în apariția spiritului critic în Moldova. IBRĂILEANU, spaniolă Hristos 30. Mintea lui parcă se temea mai mult de cuvîntul «ruină» decît de efectele ei. VLAHUȚĂ, O. A. III 42. Iaca frate-meu, zmeul... Posomorît e!... Efectul amorului. ALECSANDRI, T. I 422. • Expresia: A-și face efectul = a da rezultat. Îi pune mîna pe genunchi, cu o familiaritate care își făcea întotdeauna efectul. C. PETRESCU, C. vezi 104. 2. Impresie produsă asupra cuiva de un obiect, de un fenomen sau de o persoană. Vorbea repede și nervos, fără a se gîndi la efectul ce producea. despre ZAMFIRESCU, R. 12. Stă grav și cugetă la efectul pe care trebuie să-l facă gravitatea asta a lui asupra spectatorilor. VLAHUȚĂ, O. A. 450. • locuțiune adjectiv De efect = care impresionează, care produce o impresie puternică; impresionant, spectaculos. Era ultimul punct al programului și cel mai de efect. SAHIA, N. 66. Nu-i mai lipsea decît o încheiere de efect. REBREANU, R. I 243. N-are stil îngrijit, nici fraze de efect. VLAHUȚĂ, O. A. II 25. • (termen militar) Tragere de efect = tragere prin care se obține scopul propus (distrugere sau neutralizare). • Expresia: A face efect = a produce impresie, a impresiona. Neghina, atît de uricioasă în grîu, face cel mai frumos efect ca gazon. NEGRUZZI, S. I 96. ♦ (Arte) Impresie (de obicei estetică) produsă prin diferite mijloace. Efectul comic rezultă din contrastul dintre pretenții ori dintre aparențele voite și fapte. IBRĂILEANU, S. 271. Școlile decadente... se caracterizează prin: căutarea de efecte de formă, printr-un fond egoist și printr-o completă nepăsare de lumea din afară. IONESCU-RION, C. 103. 3. (Concretizat, numai la plural ) Bunuri mobile, aparținînd unei persoane sau unei Instituții. Era o frumusețe cînd comisarul m-a întrebat dacă nu cumva fugarii au luat cu dînșii bani, scule ori alte efecte. SLAVICI, O. I 385. ♦ (termen militar; urmat adesea de determinări) Îmbrăcăminte militară, echipament. Unii concentrați erau trimiși pe la moșieri să muncească pămîntul. Slugăreau în izmene, ca să nu strice efectele cazone. PAS, Z. N 178. Avea pe el niște efecte militare vechi și reformate. SADOVEANU, P. M. 74. ♦ (finanțe; în economia capitalistă; determinat adesea prin «comercial» sau «de comerț») Valoare negociabilă (emisă de obicei de stat). Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru EFECT: EFÉCT, efecte, substantiv neutru 1. Fenomen care rezultă în mod necesar dintr-o anumită cauză, fiind într-o legătură indestructibilă cu aceasta; rezultat, urmare, consecință. • Expresia: A-și face efectul = a da un anumit rezultat, a avea consecința scontată. 2. Impresie produsă de cineva sau de ceva asupra cuiva. • locuțiune adjectiv De efect = care atrage atenția, care produce o impresie puternică. • locuțiune verbala A face efect = a impresiona. • (În sintagma) Efect sonor = efect produs prin mijloace electroacustice sau electronice sugerând ascultătorului senzația unui sunet real sau oferindu-i sonorități inedite. 3. (concretizat; la plural ) Bunuri mobile. ♦ Îmbrăcăminte militară, echipament. 4. (La plural ) Valori negociabile (emise de stat), hârtii de valoare. Efecte de comerț. Efecte publice. – Din latina effectus (cu unele sensuri după limba franceza effet). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru EFECT: EFÉCT, efecte, substantiv neutru 1. Fenomen care rezultă în mod necesar dintr-o anumită cauză, fiind într-o legătură indestructibilă cu aceasta; rezultat, urmare, consecință. • Expresia: A-și face efectul = a da un anumit rezultat, a avea consecința scontată. 2. Impresie produsă de cineva sau de ceva asupra cuiva. • locuțiune adjectiv De efect = care atrage atenția, care produce o impresie puternică. • locuțiune verbala A face efect = a impresiona. • (În sintagma) Efect sonor = efect produs prin mijloace electroacustice sau electronice sugerând ascultătorului senzația unui sunet real sau oferindu-i sonorități inedite. 3. (concretizat; la plural ) Bunuri mobile. ♦ Îmbrăcăminte militară, echipament. 4. (La plural ) Valori negociabile (emise de stat), hârtii de valoare. Efecte de comerț. Efecte publice. – Din latina effectus (cu sensurile limba franceza effet). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru EFECT: EFÉCT substantiv neutru 1. Fenomen care rezultă cu necesitate dintr-o cauză, fiind într-o legătură indestructibilă cu aceasta; urmare, rezultat. ♦ Traiectorie neobișnuită pe care o capătă mingea (la tenis, volei, fotbal) lovită după anumite procedee. • Minge cu efect = minge care, în urma unei anumite lovituri, ia o anumită traiectorie. 2. Impresie făcută de ceva sau de cineva asupra cuiva; ceea ce izbește, atrage privirile, auzul etc. • De efect = impresionant; uluitor, spectaculos. 3. (La plural ) Obiecte, bunuri (mai ales veșminte) care aparțin cuiva. ♦ (termen militar) Echipament. ♦ Valori care se pot negocia (scrisori de schimb, bilete la ordin etc.) [plural -te, (rar) -turi. / < latina effectus, conform germana Effekt, limba franceza effet]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru EFECT: EFÉCT substantiv neutru 1. fenomen care succedă unui alt fenomen (cauză), fiind cu necesitate generat de acesta; urmare, consecință. • traiectorie neobișnuită pe care o capătă mingea (la tenis, volei, fotbal), lovită după anumite procedee. 2. impresie făcută de ceva sau de cineva asupra cuiva; ceea ce izbește, atrage privirile, auzul etc. ♦ de efect = impresionant; uluitor, spectaculos. 3. (la plural) obiecte, bunuri (veșminte) care aparțin cuiva. • (termen militar) echipament. 4. denumire generală dată cambiilor, biletelor de ordin, cecurilor etc. folosite în operațiile comerciale, în relațiile de credit etc. (< latina effectus, germana Effekt, după limba franceza effet) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru EFECT: EFECT s. 1. consecință, repercusiune, rezultat, urmare, (învechit) urmă, (figurat) rod. (Care este efect acestei cauze?) 2. acțiune, influență, înrîurire, rezultat. (Ce efect are medicamentul asupra inimii?) 3. impresie. (A produs un efect favorabil.) 4. (termen militar; la plural ) echipament. (efect ale unui ostaș.) 5. (FIN; mai ales la plural ) hîrtie de valoare. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru efect: *eféct n., plural e (latina effectus, despre ef-ficere, a face, a împlini. vezi per-fect). Rezultat, impresiune, influență: efectu unuĭ discurs, unuĭ tabloŭ, unuĭ medicament, uneĭ vorbe. Poliță, mandat comercial. plural Rente de stat: efecte publice. Mobile, haĭne: efecte militare. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru EFECT: EFÉCT efecte n. 1) Fapt care rezultă dintr-o acțiune; rezultat; urmare; consecință. • A-și face efectul a provoca urmările scontate. 2) Impresie puternică produsă (de cineva sau de ceva) asupra cuiva. 3) la plural finanțe Hârtii de valoare. /<fr. effet, latina effectus Forme diferite ale cuvantului efect: efecte Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru efect: efect n. 1. ceeace-i produs de o cauză; 2. impresiune morală, sensațiune: a produs efectul dorit; 3. execuțiune, realizare: lucrul a rămas fără efect; 4. poliță, mandat; plural rente dela Stat: efecte publice; 5. mobile, vestminte: efecte militare. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru efect: eféct (efécte), substantiv neutru – Fenomen care rezultă în mod necesar dintr-o anumită cauză. latina effectus, prin intermediul limba franceza effet. – derivat (din limba franceza ) efectiv, adjectiv; efectua, verb Forme diferite ale cuvantului efect: efécte Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru efect: eféct substantiv neutru, plural efécte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru efect: eféct substantiv neutru, plural efécte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Efect: Efect ≠ cauză Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'EFECT' efeboídefebologíeefecefecațieEfectEFÉCTICEFECTÍVefectivísmefectivitáte |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Efect Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului efect dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Care este efect acestei cauze? 2. Ce efect are medicamentul asupra inimii? 3. A produs un efect favorabil. Efect ale unui ostaș. EFÉCT efecte n. • A-și face efectul a provoca urmările scontate. Ce efect are medicamentul asupra inimii? 3. |
GRAMATICA cuvântului Efect? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului efect. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Efect poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE efect? Vezi cuvântul efect desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul efect?[ e-fect ] Se pare că cuvântul efect are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL Efect Inţelegi mai uşor cuvântul efect dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexeA-și face efectul = a da rezultatul scontat locuțiune De efect = care impresionează puternic, care atrage atenția De seră = proces de încălzire a aerului și a solului datorită reflectării pe stratul de dioxid de carbon situat la plafonul serelor a radiațiilor infraroșii emise de la sol în urma încălzirii sale de la Soare Cis-trans = fenomen care rezultă din posibilitatea ca două gene ce nu se referă la același locus să se găsească pe același cromozom al unei perechi de omologi cis sau pe cromozomi diferiți trans Doppler-Fizeau = modificare a frecvențelor undelor sonore sau luminoase recepționate de un observator în raport cu frecvența cu care undele sunt emise de sursă, datorită faptului că observatorul și sursa se deplasează unul față de celălalt Efecte speciale = totalitatea mijloacelor tehnice utilizate în producerea filmelor, cu scopul creării iluziei sau simulării unor fenomene; pot fi mecanice, optice, electronice, pe computer ♦ tehnic Efectul Coandă = modificare deflectare cu un unghi de până la 180° a direcției unui jet fluid, practic bidimensional, tangent în secțiunea de ieșire la o suprafață solidă convexă, tinzând să urmeze curbura acestei suprafețe Efecte de comerț = denumire generică atribuită titlurilor de credit negociabile cambii, bilete la ordin, cecuri etc Efecte publice = titluri de creanță emise de stat sau de instituții de drept public Util = rezultatul efortului depus la nivel micro- și macroeconomic, exprimat în formă valorică, materială și socială A-și face efectul = a da rezultat locuțiune adjectiv De efect = care impresionează, care produce o impresie puternică; impresionant, spectaculos termen militar Tragere de efect = tragere prin care se obține scopul propus distrugere sau neutralizare A face efect = a produce impresie, a impresiona A-și face efectul = a da un anumit rezultat, a avea consecința scontată locuțiune adjectiv De efect = care atrage atenția, care produce o impresie puternică locuțiune verbala A face efect = a impresiona În sintagma Efect sonor = efect produs prin mijloace electroacustice sau electronice sugerând ascultătorului senzația unui sunet real sau oferindu-i sonorități inedite A-și face efectul = a da un anumit rezultat, a avea consecința scontată locuțiune adjectiv De efect = care atrage atenția, care produce o impresie puternică locuțiune verbala A face efect = a impresiona În sintagma Efect sonor = efect produs prin mijloace electroacustice sau electronice sugerând ascultătorului senzația unui sunet real sau oferindu-i sonorități inedite Minge cu efect = minge care, în urma unei anumite lovituri, ia o anumită traiectorie De efect = impresionant; uluitor, spectaculos ♦ de efect = impresionant; uluitor, spectaculos |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Efect |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A făcut una boacănă sau a făcut-o boacănă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul efect are forma: efécte
