 | as |
|
| Echivoc [ e-chi-voc ] VEZI SINONIME PENTRU echivoc PE ESINONIME.COM definiția cuvântului echivoc în mai multe dicționareDefinițiile pentru echivoc din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru echivoc: echivóc, echivocă [Atestat: BUDAI-DELEANU în ȘA I, 287 / S și: ecuiechivoc / V: (înv) ecviechivoc, (îvr) eciechivoc / Plural: echivocóci, echivocóce și echivocuri, (înv) echivocoáce, (îvr) echivocóce / Etimologie: franceza équivoque] 1 a (despre un cuvânt, o expresie etc.) Care se poate interpreta în mai multe feluri Si: ambiguu. 2 a Care nu permite o interpretare sigură Si: neclar, confuz. 3 a Suspect. 4 a Îndoielnic. 5 a (despre o acțiune, purtare etc.) Necuviincios. 6-8 sn Expresie, atitudine, situație ambiguă. 9-10 sn Cuvânt sau propoziție cu dublu sens, dintre care unul este adesea obscen, grosolan. 11 sn Măsură a efectului perturbațiilor asupra comunicațiilor prin canale, exprimând cantitatea de informație care rămâne netransmisă din cauza perturbațiilor. Forme diferite ale cuvantului echivoc: echivocă Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru ECHIVOC: ECHIVOC adjectiv, s. 1. adjectiv ambiguu, (livresc), amfibologic. (Exprimare echivoc.) 2. substantiv ambiguitate, (livresc) amfibolie. (echivoc unei exprimări.) 3. adjectiv confuz, imprecis, indefinit, neclar, nedefinit, neprecis, obscur, (livresc) abscons. (O semnificație echivoc.) 4. adjectiv confuz, difuz, haotic, imprecis, indefinit, încîlcit, încurcat, neclar, nedefinit, nedeslușit, neînțeles, nelămurit, neprecis, obscur, tulbure, vag, (figurat) întunecat, nebulos, neguros. (O situație echivoc.) 5. adjectiv dubios, îndoielnic, necurat, suspect. (De o morală echivoc.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru ECHIVÓC: ECHIVÓC, -Ă adjectiv (Despre un cuvânt, o expresie) Care poate fi interpretat în mai multe feluri; ambiguu. ♦ Necuviincios. ♦ (Despre o acțiune, o purtare etc.) Îndoielnic, ambiguu, suspect. // substantiv neutru Cuvânt, propoziție cu dublu sens, dintre care un sens este adesea obscen, grosolan; atitudine, purtare, situație neclară care are mai multe aspecte (dintre care unele sunt neplăcute). [< limba franceza équivoque, italiana equivoco, conform latina aequus – egal, vox – voce]. Forme diferite ale cuvantului echivoc: echivoc-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru ECHIVÓC: ECHIVÓC, -Ă I. adjectiv care poate fi interpretat în mai multe feluri; neprecis, neclar, confuz. • (despre atitudine, purtare etc.) îndoielnic, ambiguu, suspect. II. substantiv neutru 1. cuvânt, propoziție cu dublu sens, dintre care unul este adesea obscen, grosolan. • ambiguitate. 2. (telec.) măsură a efectului perturbațiilor asupra comunicațiilor prin canale, reprezentând cantitatea de informație care rămâne netransmisă. (< limba franceza équivoque, latina aequivocus) Forme diferite ale cuvantului echivoc: echivoc-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru ECHIVÓC: ECHIVÓC, -Ă, echivoci, -ce, adjectiv, echivocuri, substantiv neutru 1. Adj. Care se poate interpreta în mai multe feluri, cu două înțelesuri; neclar, confuz, ambiguu. ♦ Suspect, îndoielnic. ♦ (Substantivat, n.) Expresie, atitudine, situație ambiguă. 2. substantiv neutru Măsură a efectului perturbațiilor asupra comunicațiilor din canale, exprimând cantitatea de informație care rămâne netransmisă din cauza perturbațiilor. – Din limba franceza équivoque, latina aequivocus. Forme diferite ale cuvantului echivoc: echivoc-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru ECHIVÓC: ECHIVÓC, -Ă, echivoci, -ce, adjectiv, substantiv neutru 1. Adj. Care se poate interpreta în mai multe feluri, cu două înțelesuri; neclar, confuz, ambiguu. ♦ Suspect, îndoielnic. ♦ (Substantivat, n.) Expresie, atitudine, situație ambiguă. 2. substantiv neutru Măsură a efectului perturbațiilor asupra comunicațiilor prin canale, exprimând cantitatea de informație care rămâne netransmisă din cauza perturbațiilor. – Din limba franceza équivoque, latina aequivocus. Forme diferite ale cuvantului echivoc: echivoc-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ECHIVÓC: ECHIVÓC2, -Ă, echivoci, -e, adjectiv (Despre un cuvînt sau o expresie) Care se poate înțelege în mai multe chipuri, cu două înțelesuri, ambiguu. ♦ Care conține o notă necuviincioasă. ♦ (Despre o atitudine, un fapt, o privire etc.) Care dă de bănuit, îndoielnic, suspect. Tulpină schimbă cu Ema o privire echivocă. CAMIL PETRESCU, T. II 13. Forme diferite ale cuvantului echivoc: echivoc-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ECHIVÓC: ECHIVÓC1 echivoccă (echivocci, echivocce) 1) (despre cuvinte, expresii etc.) Care are mai multe sensuri; cu posibilitatea de a interpreta în mai multe feluri; ambiguu. 2) (despre acțiuni, purtări etc.) Care trezește îndoieli; care dă de bănuit; îndoielnic; dubios; suspect. /<fr. équivoque, latina aequivocus Forme diferite ale cuvantului echivoc: echivoccă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru echivoc: *echivóc, -ócă adjectiv (în franceză équivoque, despre latina aequi-vocus, despre aequus, egal, și vox, voce). Cu doŭă înțelesurĭ: vorbă echivocă. figurat Suspect: virtute echivocă. substantiv neutru, plural urĭ. Frază cu doŭă înțelesurĭ, confuziune, situațiune ambiguă: a înlătura un echivoc. adverb În mod echivoc. Forme diferite ale cuvantului echivoc: -ócă echivoc-ă echivoccu Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de termeni lingvistici dă următoarea definitie pentru ECHIVÓC: ECHIVÓC, -Ă adjectiv (< limba franceza équivoque, italiana equivoco, conform latina aequus – egal, vox – voce): în sintagmele cuvânt echivoc, expresie echivocă, exprimare echivocă și propoziție echivocă (vezi). Forme diferite ale cuvantului echivoc: echivoc-Ă Definiție sursă: Dicționar de termeni lingvistici |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru ECHIVÓC: ECHIVÓC2 echivocuri n. 1) Cuvânt sau expresie cu sens ambiguu. 2) Lipsă de claritate, de precizie; ambiguitate. /< limba franceza équivoque, latina aequivocus Forme diferite ale cuvantului echivoc: echivocuri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru ECHIVÓC: ECHIVÓC1, echivocuri, substantiv neutru Expresie, atitudine, situație neclară, ambiguă, care se poate înțelege în mai multe feluri. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru echivoc: echivóc adjectiv masculin, plural echivóci; forme singular echivócă, plural echivóce Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru echivoc: echivoc a. care poate avea un îndoit înțeles: răspuns echivoc. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru echivoc: echivóc1 adjectiv masculin, plural echivóci; forme echivócă, plural echivóce Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Echivoc: Echivoc ≠ neîndoielnic, univoc Definiție sursă: Dicționar de antonime |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru echivoc: echivóc substantiv neutru, plural echivócuri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru echivoc: echivóc2 substantiv neutru, plural echivócuri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'ECHIVOC' ECHIVALÉNȚĂechivalézechivalínțăECHIVÁLVECHIVÓCechivocáECHIVOCITÁTEECHÓECIDÍE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL echivoc Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului echivoc dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Echivóc, echivocă [Atestat: BUDAI-DELEANU în ȘA I, 287 / S și: ecuiechivoc / V: înv ecviechivoc, îvr eciechivoc / Plural: echivocóci, echivocóce și echivocuri, înv echivocoáce, îvr echivocóce / Etimologie: franceza équivoque] 1 a despre un cuvânt, o expresie etc. Exprimare echivoc. Echivoc unei exprimări. O semnificație echivoc. O situație echivoc. De o morală echivoc. ECHIVÓC1 echivoccă echivocci, echivocce 1 despre cuvinte, expresii etc. Exprimare echivoc. Echivocul unei exprimări. ECHIVÓC2 echivocuri n. |
GRAMATICA cuvântului echivoc? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului echivoc. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul echivoc poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE echivoc? Vezi cuvântul echivoc desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul echivoc?[ e-chi-voc ] Se pare că cuvântul echivoc are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL echivoc |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Vocabular de bază sau fundamental?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul echivoc are forma: echivócuri
