|
E [ e ] VEZI SINONIME PENTRU e PE ESINONIME.COM definiția cuvântului e în mai multe dicționareDefinițiile pentru e din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul de termeni muzicali dă următoarea definitie pentru e: e 1. Numele celui de al cincilea sunet al gamei* în nomenclatura alfabetică [ vezi notă (1)], provenită de la latini prin intermediul teoreticienilor din ev. medicina În teoriile muzicale anglo-germ. actuale, e. este echivalentul lui mi*. Popoarele romanice au înlocuit în solmizație* literele prin silabe (e = mi). 2. Unii teoreticieni germana de la începutul secolul 19 desemnează prin literele majuscule (respectiv minuscule) acordurile* majore* și minore*, obicei extins apoi și la desemnarea tonalităților (2). (ex. E = trison major pe mi sau tonalitatea mi major; e = trison minor pe mi sau tonalitatea mi minor). 3. În sistemul modurilor (I, 3) greg., e este finală, pentru modurile 3 și 4 (frigian și hipofrigian). vezi cifraj. Definiție sursă: Dicționar de termeni muzicali |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru E: E2 interjecție 1. Exprimă reproș, enervare. E! așa mi ți-a fost povestea? – zise el încetișor – stai măi, dară, să-ți arăt eu cu cine ai a face. ISPIRESCU, L. 377. ♦ Exprimă plictiseală, indiferență. E! Dă-mi pace cu păstorițele și cu berbecii cu cordele verzi. NEGRUZZI, S. I 60. 2. (Repetat sau prelungit) Exprimă mirare, satisfacție sau anunță ceva deosebit. E! e! frate... ai fi dormit mult și bine. ISPIRESCU, L. 119. Eeee! Pre ghiojghioare; m-a asigurat vărul Iancu Titirfichi că se pregătește un proiect de biruri de pe altă lume. ALECSANDRI, T. I 304. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru E: E substantiv masculin invariabil 1. A șaptea literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (vocală prepalatală mijlocie nerotunjită). 2. (logică) Simbol pentru judecata universal-negativă. vezi pătratul logic. 3. (muzică) Notație literală pentru sunetul mi. 4. (tehnic) Simbol pentru modulul de elasticitate a materialelor (la oțel E = 21 x 104 N/m2). Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru e4: e4 i [Atestat: DLR ms / Etimologie: fo] Exclamație care exprimă: 1 Reproș. 2 Enervare. 3 Plictiseală. 4 Indiferență. 5 (Repetat sau prelungit) Mirare. 6 (Repetat sau prelungit) Satisfacție. 7 Surpriză. 8 Admirație. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru E: E2 interjecție Exclamație care exprimă diferite stări sufletești: a) reproș, enervare; b) plictiseală, indiferență; c) (repetat sau prelungit) mirare, satisfacție, surpriză, admirație. – Onomatopee. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru E: E2 interjecție Exclamație care exprimă diferite stări sufletești: a) reproș, enervare; b) plictiseală, indiferență; c) (repetat sau prelungit) mirare, satisfacție, surpriză, admirație. – Onomatopee. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru E: E1 substantiv masculin invariabil A șasea literă a alfabetului și sunetul corespunzător; este o vocală nerotunjită din seria prepalatală cu o deschidere mijlocie. Cuvîntul echilibru începe cu «e». Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru E: E1, e, substantiv masculin 1. A șaptea literă a alfabetului limbii române. 2. Sunet notat cu această literă (vocală prepalatală mijlocie nerotunjită). [plural și: (1, n.) e-uri] Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru e: e1 substantiv masculin invariabil [Atestat: DA ms / Etimologie: moștenit din latinescul e] 1 A șaptea literă a alfabetului limbii române. 2 Sunet notat cu litera e (1), vocală prepalatală mijlocie nerotunjită. corectată Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru e: 2) e (în est îĭ, -ĭ) formă neaccentuată îld. este: e greŭ, nu e nimica. După maĭ și cînd se accentuĭază se pune este: Nu maĭ este. Este ceva? Este! Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul enciclopedic dă următoarea definitie pentru e: e 1. (fizică) Simbol pentru sarcina electrică elementară (e = 1,602 x 10-19 C). 2. (matematică) Simbol pentru baza logaritmilor naturali (e = 2,718...). Definiție sursă: Dicționar enciclopedic |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru E: E1 substantiv masculin invariabil A șaptea literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă (vocală prepalatală mijlocie nerotunjită (2)). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru e: 3) e conjuncție (latina ĕt, și). Vechĭ. Ĭar, și: Dumnezeŭ trufașilor potrivește-se, e smeriților dă bunătate (Ps. S. 173, 5). Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru E: E interjecție (se folosește pentru a exprima surpriză, admirație, enervare, reproș, indiferență etc.). /Onomat. Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru e: 1) e m. A cincea literă a alfabetuluĭ latin: doĭ e saŭ doĭ de e. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru E: *E (aditiv alimentar) substantiv neutru, articulat é-ul; plural é-uri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru e: e1 (literă) substantiv masculin / substantiv neutru, plural e / é-uri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru E: E m. a cincea literă a alfabetului. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru e: e2 (sunet) substantiv masculin, plural e Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru E: E, e substantiv masculin invariabil Forme diferite ale cuvantului e: ee Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru e: e2 av vezi ie Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru e5: e5 i vezi ie2 Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru e: e3 verb vezi fi Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru E-: E- vezi ex2-. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
CUVINTE APROPIATE DE 'E' dzidíDzimădzấngDzungariaEE-MAILEAeábăEac |
GRAMATICA cuvântului E-? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului e-. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul E- poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE e? Vezi cuvântul e desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul e?[ e ] Se pare că cuvântul e are o silabă |
EXPRESII CU CUVÂNTUL E- Inţelegi mai uşor cuvântul e- dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexePopoarele romanice au înlocuit în solmizație* literele prin silabe e = mi E = trison major pe mi sau tonalitatea mi major; e = trison minor pe mi sau tonalitatea mi minor Tehnic Simbol pentru modulul de elasticitate a materialelor la oțel E = 21 x 104 N/m2 Fizică Simbol pentru sarcina electrică elementară e = 1,602 x 10-19 C Matematică Simbol pentru baza logaritmilor naturali e = 2,718 |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune verbala a intra boala în cineva sau în oasele cuiva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|