eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție dusmanos


PROPOZIȚIISINONIMEANTONIME GRAMATICĂSILABE
Duşmănos [ duş-mă-nos ]
VEZI SINONIME PENTRU duşmănos PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului dusmanos în mai multe dicționare

Definițiile pentru dusmanos din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DUȘMĂNÓS:
DUȘMĂNÓS, -OÁSĂ, dușmănoși, -oase, adjectiv Plin de dușmănie; ostil, răuvoitor. N-avea nimic dușmănos în înfățișare. SADOVEANU, Z. C. 178. Trufia dușmănoasă prefă-o-n neputință. MACEDONSKI, O. II 258.
       • figurat Vînturi dușmănoase... Abat navigatorii spre prăpăstii de apă. BARANGA, vezi A.

 9. Sînt locuri în care apele devin rele, dușmănoase. BOGZA, C. O. 197. Gonim, storși de puteri, Prin marginea pădurii De-acuma dușmănoase. CAMIL PETRESCU, vezi 86.
       • (Adverbial) Mihai privește dușmănos către Maxim. DAVIDOGLU, O. 41. Trecătorii călcau dușmănos în zloată. C. PETRESCU, A. 438.
Forme diferite ale cuvantului dusmanos: -oÁsĂ
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

DUȘMĂNOS
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DUȘMĂNOS:
DUȘMĂNOS adjectiv

1. inamic, neprietenesc, neprietenos, ostil, potrivnic, verb reflexiv:ăjmaș, (popular) pizmaș, pizmuitor, verb reflexiv:ăjmășesc, (învechit și regional) pizmătar, pizmătareț, (regional) verb reflexiv:ăjmășos, (învechit) dușmănesc, mînios, potrivitor. (O acțiune dusmanos.)

2. neprietenesc, neprietenos, ostil, potrivnic, (figurat) pieziș. (O privire dusmanos.)

3. ranchiunos, răzbunător, (livresc) vindicativ, (regional) țînaș, zăcaș. (Intenții dusmanos.)

4. ostil, răutăcios, (prin Transilvania) aspid, (figurat) veninos. (Cuvinte dusmanos.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

dușmănos
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dușmănos:
dușmănos, dusmanosoasă a [Atestat: NEGRUZZI, S. I, 248 / Plural: dusmanosoși, dusmanosoase / Etimologie: dușman + -os] Plin de dușmănie Si: dușmănesc (1), ostil, răuvoitor.
Forme diferite ale cuvantului dusmanos: dusmanosoasă
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

DUȘMĂNÓS
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DUȘMĂNÓS:
DUȘMĂNÓS dusmanosoásă (dusmanosóși, dusmanosoáse) Care manifestă dușmănie; care are o atitudine răuvoitoare; ostil; verb reflexiv:ăjmaș. /dușman + sufix dusmanosos
Forme diferite ale cuvantului dusmanos: oásă
Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

DUȘMĂNÓS
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DUȘMĂNÓS:
DUȘMĂNÓS, -OÁSĂ, dușmănoși, -oase, adjectiv Plin de dușmănie, de ură; ostil, răuvoitor, dușmănesc.

– Dușman + sufix -os.
Forme diferite ale cuvantului dusmanos: -oÁsĂ
Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

DUȘMĂNÓS
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DUȘMĂNÓS:
DUȘMĂNÓS, -OÁSĂ, dușmănoși, -oase, adjectiv Plin de dușmănie, de ură; ostil, răuvoitor, dușmănesc.

– Dușman + sufix -os.
Forme diferite ale cuvantului dusmanos: -oÁsĂ
Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

dușmănos
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru dușmănos:
dușmănós, -oásă adjectiv Plin de dușmănie: privire dușmănoasă. adverb Cu dușmănie.
Forme diferite ale cuvantului dusmanos: -oásă
Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

dușmănos
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru dușmănos:
dușmănós adjectiv masculin, plural dușmănóși; forme singular dușmănoásă, plural dușmănoáse
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

dușmănos
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dușmănos:
dușmănós adjectiv masculin, plural dușmănóși; forme dușmănoásă, plural dușmănoáse
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

dușmănos
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru dușmănos:
dușmănos a. plin de dușmănie: muiere dușmănoasă.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

Dușmănos
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Dușmănos:
Dușmănos ≠ prietenos
Definiție sursă: Dicționar de antonime


CUVINTE APROPIATE DE 'DUSMANOS'
DUȘMĂNÍEdușmănímedușmăníredușmănítDUȘMĂNÓSdușmeádúșnicdușnineádusoáre

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Dușmănos
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului dușmănos dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
O acțiune dușmănos.
O privire dușmănos.
Intenții dușmănos.
Cuvinte dușmănos.
O acțiune dușmănosoasă.
O privire dușmănosoasă.
Cuvinte dușmănosoase.
Dușmănos, dușmănosoasă a [Atestat: NEGRUZZI, S.
I, 248 / Plural: dușmănosoși, dușmănosoase / Etimologie: dușman + -os] Plin de dușmănie Si: dușmănesc 1, ostil, răuvoitor.
DUȘMĂNÓS dușmănosoásă dușmănosóși, dușmănosoáse Care manifestă dușmănie; care are o atitudine răuvoitoare; ostil; verb reflexiv:ăjmaș.
/dușman + sufix dușmănosos.

GRAMATICA cuvântului Dușmănos?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului dușmănos.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Dușmănos poate fi: adjectiv, verb, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul Dușmănos sa indeplinească rolul de: adjectiv masculin,

CUM DESPART ÎN SILABE duşmănos?
Vezi cuvântul duşmănos desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul duşmănos?
[ duş-mă-nos ]
Se pare că cuvântul duşmănos are trei silabe

© 2024 qDictionar.com