|
Dus [ dus ] VEZI SINONIME PENTRU dus PE ESINONIME.COM definiția cuvântului dus în mai multe dicționareDefinițiile pentru dus din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DUS: DUS2, -Ă, duși, -se, adjectiv 1. Plecat (fără a se mai întoarce). Te du de la casa mea, dar te du și dusă să fii. RETEGANUL, P. II 68. • (În unele construcții fixe) Ochi duși în fundul capului = ochi adînciți în orbite (de obicei din cauza bolii, oboselii, bătrîneții). • Expresia: Dus (pe ceea lume sau din lume) = mort. Copila, privind și pricepînd mișcarea vieții din juru-i, își aducea aminte și de clipele trecutului, de dragostea mamei duse, – și cu tot sufletul se îndrepta spre hătrînii aceștia buni. SADOVEANU, O. IV 289. Căsenii, obosiți fiind de priveghere, toți se așază care pe unde pot și adorm ca duși din lume. RETEGANUL, P. I 12. Sermana s-a chinuit așa pînă despre ziuă, dar în zadar, căci împăratul parcă era dus pe ceea lume! CREANGĂ, P. 98. (Substantivat) Vorbește dușilor de pe lume. ISPIRESCU, U. 126. A dormi dus = a dormi foarte adînc. Alți cîțiva dormeau duși, cu mînile desfăcute în lături, cu capetele răsturnate într-o parte, asemeni morților. CAMILAR, N. I 132. Intrai în odaie, unde Grigoriță dormea dus, mă dezbrăcai repede și mă trîntii în pat. HOGAȘ, DR. 258. (Poetic) Natura doarme dusă, tăriile în pace. EMINESCU, O. IV 408. ♦ (Despre noțiuni de timp și despre întîmplări văzute în mers) Trecut, dispărut. Cu ceea ce am auzit de la bătrînii din partea locului m-am putut întoarce în anii duși. SADOVEANU, O. VII 271. Mă cufund în trecut și visez la zilele duse? RUSSO, O. 100. • (Substantivat) O clipă să mai gust din cele duse. VLAHUȚĂ, P. 67. 2. figurat Desprins de realitate, străin de ce se întîmplă în jur, absent, îngîndurat. Nastasia sta dusă. Recita în gînd, ca pe niște rugăciuni, scrisorile ce le primise de la Mitrea. SADOVEANU, M. C. 185. Rămîne cu ochii duși. CAMIL PETRESCU, T. I 104. Și ascultă, dus din lume, a ei dulci și timizi șoapte. EMINESCU, O. I 51. • Expresia: Dus pe gînduri = preocupat, absorbit de gînduri. Ceasuri întregi rămîne dus pe gînduri, incapabil de a lucra ceva. VLAHUȚĂ, O. A. 449. De la o verb reflexiv:eme încoace însă, nu știu ce avea, că era tot galeș, trist și dus pe gînduri. ISPIRESCU, L. 2. Sta jos pe covor, dus pe gînduri. CARAGIALE, O. III 81. (Cu construcția schimbată) Cu furca-n brîu, cu gîndul dus, Era frumoasă de nespus În portu-i de la țară. IOSIF, vezi 41. Forme diferite ale cuvantului dus: dus-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Ce inseamna? |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DUȘ: DUȘ, dușuri, substantiv neutru 1. Instalație specială de baie constînd dintr-un tub la care se racordează o piesă în formă de pîlnie închisă, prevăzută cu găuri dese, prin care apa țîșnește sub formă de fire subțiri. Își instalase o baie cu duș automat. C. PETRESCU, Î. I 8. 2. Țîșnitură de apă realizată prin instalații speciale de duș (l); prin extensie baie făcută prin acest mijloc. A recomandat, zeci de ani, dușurile reci pentru cei nervoși și acum le condamnă. CAMIL PETRESCU, U. N. 80. Înviorați după dușul rece... au plecat repede la gară. G. M. ZAMFIRESCU, M. despre II 164. ♦ figurat Vorbă sau veste neașteptată și neplăcută, cu care cineva răstoarnă planurile cuiva, îi strică socotelile, îi taie entuziasmul. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dus: dus2, dusă a [Atestat: VARLAAM, C. 158/1 / Plural: dúși, duse / Etimologie: duce] 1 (despre obiecte) Transportat. 2 (despre oameni) Plecat. 3 (Pex; îla dus de pe lume) Mort. 4 (Îe) A nu fi dus la biserică A fi necioplit. 5 (Îae) A fi capabil de multe (rele). 6 (Fig) Îndepărtat, care este departe. 7 (Îe) A dormi dus A dormi adânc, greu. 8 (despre oameni) Rupt de realitate. 9 (Pan) Nebun. 10 (Îcs) De-a dusii Joc de clacă sau șezătoare. 11 (despre timp sau întâmplări) Trecut. Forme diferite ale cuvantului dus: dusă Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru duș: duș2 sn [Atestat: DESCR. AȘEZ. 61/5 / V: (înv) dușá, dúșă substantiv feminin / Plural: dusuri / Etimologie: franceza douche] 1 Instalație sanitară sau tehnică prin care se asigură țâșnirea reglabilă și concomitentă a mai multor jeturi mici (de apă). 2 Ansamblu de jeturi de apă realizate cu ajutorul dușului (1). 3 Spălare făcută cu dușul2 (2). 4 Întâmplare, veste neașteptată și neplăcută. 5 (Fig; îs) dus rece Critică severă. 6 (Îas) Decepție puternică. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DUS: DUS2, -Ă, duși, -se, adjectiv 1. Plecat (fără a se mai întoarce); prin extensie mort. • Expresia: A dormi dus = a dormi foarte adânc. ♦ (Despre unități de timp și despre acțiuni) Trecut, dispărut (pentru totdeauna). ♦ (Despre ochi) Care este adâncit în orbite (de oboseală, boală, supărare etc.). 2. figurat Desprins de realitate; absent, îngândurat. • Locuţiune adverbiala și adjectiv Dus pe gânduri = îngândurat. – vezi duce1. Forme diferite ale cuvantului dus: dus-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DUS: DUS2, -Ă, duși, -se, adjectiv 1. Plecat (fără a se mai întoarce); prin extensie mort. • Expresia: A dormi dus = a dormi foarte adânc. ♦ (Despre unități de timp și despre acțiuni) Trecut, dispărut (pentru totdeauna). ♦ (Despre ochi) Care este adâncit în orbite (de oboseală, boală, supărare etc.). 2. figurat Desprins de realitate; absent, îngândurat. • Locuţiune adverbiala și adjectiv Dus pe gânduri = îngândurat. – vezi duce. Forme diferite ale cuvantului dus: dus-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DUȘ: DUȘ dusuri n. 1) Instalație de baie alcătuită dintr-un tub la capătul căruia este fixată o pâlnie închisă, prevăzută cu găuri dese, prin care țișnește apa. 2) Jet de apă, care țâșnește din astfel de instalație. 3) figurat Vorbă sau veste neplăcută și neașteptată. • A-i face (cuiva) un dus a certa pe cineva; a face cuiva morală. /<fr. douche Forme diferite ale cuvantului dus: dusuri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru duș: duș1 substantiv masculin [Atestat: (a. 1750) IORGA, S. despre XXI, 243 / Plural: dusi / Etimologie: vsl душа] (Îvp) 1 (Mpl) Stare sufletească Si: dispoziție 2 (Mpl) Bună dispoziție: Si: chef (1), voie. 3 (Mpl) Capriciu. 4 (Îe) A fi în dusi răi A fi certăreț, arțăgos. 5-6 (Îe) A (nu) fi în dusii lui (buni) A (nu) fi bine dispus. 7 (Îe) A-și veni în -i A-și recăpăta buna dispoziție. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DUȘ: DUȘ, dușuri, substantiv neutru 1. Instalație sanitară sau tehnică prin care se asigură țâșnirea reglabilă și concomitentă a mai multor jeturi mici de apă. 2. Ansamblu de jeturi de apă realizate cu ajutorul dușului (1); prin extensie spălare etc. făcută prin acest mijloc. ♦ figurat Vorbă, veste, întâmplare neașteptată și neplăcută. – Din limba franceza douche. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DUȘ: DUȘ, dușuri, substantiv neutru 1. Instalație sanitară sau tehnică prin care se asigură țâșnirea reglabilă și concomitentă a mai multor jeturi mici de apă. 2. Ansamblu de jeturi de apă realizate cu ajutorul dușului (1); prin extensie spălare etc. făcută prin acest mijloc. ♦ figurat Vorbă, veste, întâmplare neașteptată și neplăcută. – Din limba franceza douche. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DUȘ: DUȘ substantiv neutru 1. Tub (care face parte dintr-o instalație de baie) prevăzut cu o pâlnie din care țâșnește apa prin niște găuri mici. ♦ Țâșnitură, stropitură de apă de la un duș; (prin extensie) spălare făcută prin acest mijloc. 2. (figurat) Vorbă, veste neplăcută, venită pe neașteptate, care stinge entuziasmul, veselia cuiva. [< limba franceza douche]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DUȘ: DUȘ substantiv neutru 1. tub (dintr-o instalație de baie) prevăzut cu o pâlnie din care țâșnește apa prin niște găuri mici. • țâșnitură, stropitură de apă de la un duș; (prin extensie) spălare prin acest mijloc. 2. (figurat vorbă, veste neplăcută, venită pe neașteptate. (< limba franceza douche, limba rusă duș) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru dus: dus a. 1. plecat: dus de acasă; 2. pornit, răpit: dus pe gânduri. ║ adverb adânc: doarme dus. ║ m. cel plecat, cel absent: a vorbi dușilor de pe lume, a aiuri. ║ n. plecare, transport: dusul și întorsul. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DUS: DUS dusă (duși, duse) figurat Care denotă lipsă totală de atenție. • dus pe gânduri îngândurat. Ochi duși în fundul capului ochi adânciți în orbite. /v. a duce Forme diferite ale cuvantului dus: dusă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru duș: duș n. 1. țâșnire de lichid sau de abur peste o parte a corpului; 2. figurat răspuns neașteptat sau pățeală neplăcută: a căpăta un duș (= limba franceza douche). Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru duș: duș (dúșuri), substantiv neutru – Instalație sanitară care asigură țîșnirea mai multor jeturi de apă. în franceză douche. – derivat dușa, verb, din limba franceza doucher. Forme diferite ale cuvantului dus: dúșuri Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DUS: DUS1 substantiv neutru (Rar) Faptul de a se duce; dorința de a pleca, dor de ducă. Nu te-o fi lovit și pe mătăluță dusul. C. PETRESCU, O. P. II 49. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dus: dus1 sn [Atestat: DOSOFTEI, vezi S. 198/2 / V: dusă substantiv feminin / Plural: dusuri / Etimologie: duce] 1-44 Ducere (1-9, 10-45). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DUS: DUS substantiv cărare, cărat, ducere, purtare, transport, transportare. (dus rănitului la spital.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru dus: dus adjectiv verbal ADEMENIT. AMĂGIT. ÎNȘELAT. PĂCĂLIT. PROSTIT. TRIȘAT. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru dus: 2) dus n., plural urĭ. Acțiunea de a saŭ de a te duce de multe orĭ. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DUS: DUS1 substantiv neutru (Rar) Faptul de a (se) duce; plecare. – vezi duce. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DUS: DUS1 substantiv neutru Faptul de a (se) duce; plecare. – vezi duce1. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru DUS: DUS adjectiv căzut, înfundat. (Cu ochii dusși.) Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DUS: DUS adjectiv căzut, înfundat. (Cu ochii dus.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru duș: duș substantiv neutru, plural dúșuri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru duș: duș substantiv neutru, plural dúșuri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru DUS: DUS substantiv verbal cărat. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru dus: dus substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dus: dus substantiv neutru Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'DUS' DURÚTDURZĂUDURZOÁȘdurzắuDUSDușa.dușácdúșăgdușameá |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL dus Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului dus dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Dus2, dusă a [Atestat: VARLAAM, C. 158/1 / Plural: dúși, duse / Etimologie: duce] 1 despre obiecte Transportat. 3 Pex; îla dus de pe lume Mort. 4 Îe A nu fi dus la biserică A fi necioplit. 7 Îe A dormi dus A dormi adânc, greu. 61/5 / V: înv dușá, dúșă substantiv feminin / Plural: dusuri / Etimologie: franceza douche] 1 Instalație sanitară sau tehnică prin care se asigură țâșnirea reglabilă și concomitentă a mai multor jeturi mici de apă. 5 Fig; îs dus rece Critică severă. DUȘ dusuri n. • A-i face cuiva un dus a certa pe cineva; a face cuiva morală. Despre XXI, 243 / Plural: dusi / Etimologie: vsl душа] Îvp 1 Mpl Stare sufletească Si: dispoziție 2 Mpl Bună dispoziție: Si: chef 1, voie. 4 Îe A fi în dusi răi A fi certăreț, arțăgos. 5-6 Îe A nu fi în dusii lui buni A nu fi bine dispus. DUS dusă duși, duse figurat Care denotă lipsă totală de atenție. • dus pe gânduri îngândurat. 198/2 / V: dusă substantiv feminin / Plural: dusuri / Etimologie: duce] 1-44 Ducere 1-9, 10-45. Dus rănitului la spital. Cu ochii dusși. Cu ochii dus. |
GRAMATICA cuvântului dus? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului dus. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul dus poate fi: substantiv, adjectiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE dus? Vezi cuvântul dus desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul dus?[ dus ] Se pare că cuvântul dus are o silabă |
EXPRESII CU CUVÂNTUL dus Inţelegi mai uşor cuvântul dus dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe În unele construcții fixe Ochi duși în fundul capului = ochi adînciți în orbite de obicei din cauza bolii, oboselii, bătrîneții Dus pe ceea lume sau din lume = mort A dormi dus = a dormi foarte adînc Dus pe gînduri = preocupat, absorbit de gînduri A dormi dus = a dormi foarte adânc Locuţiune adverbiala și adjectiv Dus pe gânduri = îngândurat A dormi dus = a dormi foarte adânc Locuţiune adverbiala și adjectiv Dus pe gânduri = îngândurat |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL dus |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: De muzeu?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|