 | as |
|
| Dumitriță [ du-mi-tri-ță ] VEZI SINONIME PENTRU dumitriță PE ESINONIME.COM definiția cuvântului dumitrita în mai multe dicționareDefinițiile pentru dumitrita din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru dumitriță: dumitríță forme, plural e (de la numele sfîntuluĭ Dumitru, fiind-că pe atuncĭ înflorește; limba neogreacă agiodimitrúla; limba bulgară dimitrovče). estoniană Tufănică, crizantemă: îmĭ îngrijescniște dumitrițe (Sadov. verb reflexiv:. 1911, 3, 338). A fost adusă din Extremu Orient la 1790 de Pierre, Blancard, căpitan de marină comercială. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DUMITRIȚĂ: DUMITRIȚĂ substantiv (botanică; Chrysanthemum indicum) crizantemă, tufănică, (regional) aurată, cătălină, mărgărită, roman, tătăișă, flori-de-iarnă (la plural), gura-paharului, romaniță-mare, rujă-de-toamnă, salomii-galbene (la plural). Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DUMITRIȚĂ: DUMITRÍȚĂ dumitritae forme Plantă erbacee cu tulpină lemnoasă, cu frunze late, adânc crestate, cultivată pentru florile ei tomnatice, divers colorate și plăcut mirositoare; tufănică; crizantemă. /Dumitru n. pr. + sufix dumitritaița Forme diferite ale cuvantului dumitrita: dumitritae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dumitriță: dumitríță substantiv feminin [Atestat: ȘĂINEANU / Plural: dumitritațe / Etimologie: Dumitru + -iță] (Bot; pop) 1 Tufănică (Chrysanthemum indicum). 2 Flori-de-toamnă (Aster Salignus). 3 Gheață (Begonia semperflores). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru dumitriță: dumitríță (dumitríțe), substantiv feminin – Crizantemă (Chrysanthemum indicum). De la (Sfîntul) Dumitru, fiind perioada ei înflorire. Forme diferite ale cuvantului dumitrita: dumitríțe Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DUMITRIȚĂ: DUMITRÍȚĂ, dumitrițe, substantiv feminin (botanică) Tufănică. Bruma nu mi-a omorît încă dumitrițele din grădină. C. PETRESCU, S. 61. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DUMITRIȚĂ: DUMITRÍȚĂ, dumitrițe, substantiv feminin (botanică; popular) Tufănică; crizantemă. – Din [Sfântul] Dumitru (n. pr.) + sufix -iță. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DUMITRIȚĂ: DUMITRÍȚĂ, dumitrițe, substantiv feminin (botanică; popular) Tufănică; crizantemă. – Din [Sfântul] Dumitru + sufix -iță. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dumitriță: dumitríță (plantă) (-mi-tri-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat dumitríței; plural dumitríțe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru dumitriță: dumitríță substantiv feminin (silabe -tri-), genitiv dativ articulat dumitríței; plural dumitríțe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'DUMITRITA' Dumitr/eDumitrescuDUMITRESCU-SEVEREANUDUMITREȘTIDUMITRÍȚĂdumitrițeDumitruDumitr/ucuDumiute |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DUMITRIȚĂ Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului dumitriţă dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii DUMITRÍȚĂ dumitriȚĂe forme Plantă erbacee cu tulpină lemnoasă, cu frunze late, adânc crestate, cultivată pentru florile ei tomnatice, divers colorate și plăcut mirositoare; tufănică; crizantemă. + sufix dumitriȚĂița. Dumitríță substantiv feminin [Atestat: ȘĂINEANU / Plural: dumitriȚĂțe / Etimologie: Dumitru + -iță] Bot; pop 1 Tufănică Chrysanthemum indicum. |
GRAMATICA cuvântului DUMITRIȚĂ? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului dumitriţă. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DUMITRIȚĂ poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE dumitriță? Vezi cuvântul dumitriță desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul dumitriță?[ du-mi-tri-ță ] Se pare că cuvântul dumitriță are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL DUMITRIȚĂ |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala cu parul?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul dumitriță are forma: dumitríțe
