 | as |
|
| Dulceaţă [ dul-cea-ţă ] VEZI SINONIME PENTRU dulceaţă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului dulceata în mai multe dicționareDefinițiile pentru dulceata din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DULCEAȚĂ: DULCEÁȚĂ, (2) dulceți și dulcețuri, substantiv feminin (Rar la plural ) 1. Însușirea de a fi dulce; gustul pe care-l au mîncările sau băuturile dulci (sau îndulcite); figurat gust bun, plăcut al unei mîncări sau al unei băuturi. Dulceața fragilor coapte. ISAC, O. 185. Începe a bea lacom la apă și a-și linge buzele de dulceața și bunătatea ei. CREANGĂ, P. 214. 2. Conservă făcută din fructe sau flori fierte în sirop de zahăr. După ce a dat dulceață musafirului, începu să se tînguie pentru necazurile care o împresuraseră. SADOVEANU, M. 115. Femeia, pe care o spăriasem, intră cu apă și dulceți. HOGAȘ, M. N. 27. Știu să fac de toate bune, Vutci, dulcețuri de minune, Și beltele de gutăi. ALECSANDRI, T. I 105. De pe sofa se scula, Pe ochi bine se spăla, O dulceață că-mi lua, Un pahar de cafea bea. TEODORESCU, P. P. 600. ♦ figurat Lucru bun de mîncat; (la plural ) bunătăți. Nevastă-sa l-au ținut foarte bine, l-au hrănit cu toate dulcețile lumii, și băiatul... s-au fost făcut un voinic foarte frumos. SBIERA, P. 35. Vizitatorii se vor putea odihni, ospătîndu-se și răcorindu-se cu mîncările, băuturile și dulcețurile din toate părțile lumii. ODOBESCU, S. II 114. 3. figurat Calitatea de a fi plăcut; ceea ce desfată pe cineva sau îi procură o senzație plăcută. Pe la două ceasuri, el se plimba prin fața casei lui Claici și era-n aer o atît de nespusă dulceață, încît nu-i mai venea să se depărteze. SLAVICI, O. II 58. Se bucura de frumusețea florilor și de dulceața și curățenia aerului. ISPIRESCU, L. 8. • Locuţiune adverbiala Cu dulceață = cu drag, dulce; din toată inima. Cînd eram mai tînăr, iubeam cu dulceață. NEGRUZZI, S. II 30. Nu s-aude nimica, Numai mîndra cu gura, Cu dulceață ciripind, Toată lumea veselind. JARNÍK-BÎRSEANU, despre 27. El aude în depărtare un fluier păstoresc ce sună cu dulceață un cîntec de dor. ALECSANDRI, P. P. 193. 4. figurat Plăcere, voluptate, desfătare. În vagon, întunecimea și mai opacă, liniștea și mai adîncă. Doar răsuflările calde ale tractoriștilor se auzeau cînd prelungi, cînd întretăiate, pline de sănătate, însetate de dulceața odihnei. MIHALE, O. 187. O privi un timp și închise dintr-o dată iarăși pleoapele, furat de dulceața somnului. SADOVEANU, B. 125. După ce mi-ai arătat dulceața vieții, să mă lepezi ca pe o jucărie! NEGRUZZI, S. I 22. ♦ Mulțumire sufletească, bucurie, fericire. Spune-mi pe nume, Mitreo. Acum sîntem prieteni. – Da. – Spune-mi pe nume. – Da, Floreo. – Așa. Lui Mitrea i s-a umplut gura și auzul de dulceață. SADOVEANU, M. C. 60. 5. figurat Blîndețe, duioșie, bunătate, bunăvoință. Frunză se opri în fața lui Niculai Bogatu, ai cărui ochi căpătară o dulceață umedă. CAMILAR, TEM. 75. Fiind fără mamă, se uitau mai ales femeile cu mare dulceață la el. SADOVEANU, despre P. 15. Numai împrejurul gurii mușculoase se vedea o dulceață amărîtă de îndoieli. EMINESCU, N. 52. – Variantă: (2, Moldova) dulcéț (SADOVEANU, O. III 350) substantiv neutru Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dulceață: dulceáță substantiv feminin [Atestat: COD. VOR. 127 / Plural: dulceataeți, dulceataéțuri / Etimologie: dulce + -eață] 1 Gust caracteristic mierii sau zahărului Si: (înv) dulcoare (1). 2 Gust caracteristic mâncărurilor sau băuturilor dulci. 3 (Pex) Gust plăcut al unei mâncări sau băuturi. 4 (Înv) Avere. 5 (Înv) Bogăție. 6 Preparat alimentar din fructe sau din petale de flori fierte în sirop de zahăr. 7 (Fig) Comportament agreabil. 8 (Fig) Lucru sau faptă care desfată pe cineva sau îi provoacă cuiva o senzație plăcută. 9 (Fig) Mulțumire sufletească. 10 (Fig) Fericire. 11 (Îlav) Cu dulceata Cu drag. 12 (Îal) În mod prefăcut. 13 (Fig) Blândețe. 14 (Fig) Bunăvoință. 15 (Fig) Prefăcătorie. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DULCEAȚĂ: DULCEÁȚĂ, (2) dulcețuri, substantiv feminin 1. Însușirea de a fi dulce; gustul mâncărurilor sau băuturilor dulci sau îndulcite; prin extensie gust plăcut al unei mâncări sau băuturi. 2. Preparat alimentar făcut din fructe sau petale de flori fierte în sirop de zahăr. 3. Aliment extrem de gustos; bunătate. 4. figurat Calitatea de a fi plăcut; ceea ce desfată pe cineva sau procură cuiva o senzație plăcută. • Locuţiune adverbiala Cu dulceață = cu drag; din toată inima. ♦ Plăcere, desfătare; mulțumire sufletească, bucurie, fericire. 5. figurat Blândețe, bunătate, duioșie. [plural și: dulceți] – Dulce + sufix -eață. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DULCEAȚĂ: DULCEÁȚĂ, dulcețuri, substantiv feminin 1. Însușirea de a fi dulce; gustul mâncărurilor sau băuturilor dulci sau îndulcite; prin extensie gust plăcut al unei mâncări sau băuturi. 2. Preparat alimentar făcut din fructe sau petale de flori fierte în sirop de zahăr. 3. Aliment extrem de gustos; bunătate. 4. figurat Calitatea de a fi plăcut; ceea ce desfată pe cineva sau procură cuiva o senzație plăcută. • Locuţiune adverbiala Cu dulceață = cu drag; din toată inima. ♦ Plăcere, desfătare; mulțumire sufletească, bucurie, fericire. 5. figurat Blândețe, bunătate, duioșie. [plural și: dulceți] – Dulce + sufix -eață. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DULCEAȚĂ: DULCEÁȚĂ1 dulceataéți forme 1) Proprietate de a fi dulce; gust dulce. 2) figurat Ceea ce produce plăcere, desfătare; senzație plăcută. dulceataeața somnului. /dulce + sufix dulceataeață Forme diferite ale cuvantului dulceata: dulceataéți Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DULCEAȚĂ: DULCEÁȚĂ2 dulceataéțuri forme Preparat produs din fructe sau din petale de flori fierte cu zahăr. dulceata de vișine. dulceata de trandafir. /dulce + sufix dulceataeață Forme diferite ale cuvantului dulceata: éțuri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru dulceață: dulceață forme 1. (plural dulceți), însușirea lucrurilor dulci; 2. (plural dulcețuri), fructe zaharisite: dulceață de fragi. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru dulceață: dulceáță substantiv feminin, genitiv dativ articulat dulcéții; (preparate alimentare) plural dulcéțuri/(lucruri plăcute) dulcéți Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dulceață: dulceáță2 (preparat alimentar) substantiv feminin, genitiv dativ articulat dulcéții; plural dulcéțuri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DULCEAȚĂ: DULCEAȚĂ substantiv (Transilvania și Banat) pecmez, (Transilvania) silvoiz. (dulceata de caise.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dulceață: dulceáță3 (lucru plăcut) substantiv feminin, genitiv dativ articulat dulcéții; plural dulcéți Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dulceață: dulceáță1 (calitatea de a fi dulce) substantiv feminin, genitiv dativ articulat dulcéții Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru DULCEAȚĂ: DULCEÁȚĂ substantiv verbal magiun. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru dulceață: dulceață substantiv verbal MAGIUN. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Dulceață: Dulceață ≠ venin Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'DULCEATA' dulcayanaDÚLCEDulce-cântărețulDULCEÁGDULCEÁȚĂDULCEGĂRÍEDULCEȘTIDULCÉȚdulcețăreásă |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Dulceață Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului dulceață dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 127 / Plural: dulceațăeți, dulceațăéțuri / Etimologie: dulce + -eață] 1 Gust caracteristic mierii sau zahărului Si: înv dulcoare 1. 11 Îlav Cu dulceață Cu drag. DULCEÁȚĂ1 dulceațăéți forme 1 Proprietate de a fi dulce; gust dulce. Dulceațăeața somnului. /dulce + sufix dulceațăeață. DULCEÁȚĂ2 dulceațăéțuri forme Preparat produs din fructe sau din petale de flori fierte cu zahăr. Dulceață de vișine. Dulceață de trandafir. /dulce + sufix dulceațăeață. Dulceață de caise. Dulceață de caise. |
GRAMATICA cuvântului Dulceață? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului dulceață. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Dulceață poate fi: substantiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE dulceaţă? Vezi cuvântul dulceaţă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul dulceaţă?[ dul-cea-ţă ] Se pare că cuvântul dulceaţă are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL Dulceață Inţelegi mai uşor cuvântul dulceață dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Locuţiune adverbiala Cu dulceață = cu drag, dulce; din toată inima Locuţiune adverbiala Cu dulceață = cu drag; din toată inima Locuţiune adverbiala Cu dulceață = cu drag; din toată inima |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Dulceață |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Preț negru?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul dulceață are forma: dulcéțuri/(lucrur
