|
Dubi [ du-bi ] VEZI SINONIME PENTRU dubi PE ESINONIME.COM definiția cuvântului dubi în mai multe dicționareDefinițiile pentru dubi din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:Verbul: a dubi (forma la infinitiv) A dubi conjugat la timpul prezent:
|
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DUBI: DUBÍ, dubesc, verb IV. (Moldova, Transilvania) 1. tranzitiv (Cu privire la piei) A argăsi, a tăbăci. • Expresia: A pune (pe cineva) la dubit = a băga (pe cineva) la închisoare. C-un director de agie Nu e lucru de glumit Căci el poate-ntr-o mînie Să te puie la dubit. ALECSANDRI, T. I 139. ♦ figurat A bate. Mă dusei să cumpăr sare... Mă luară la-ntrebare, La dubit și scărmănare. MARIAN, S. 191. 2. reflexiv (Despre plante, mai ales despre in, cînepă) A se muia, a se topi, a se destrăma, a dospi. Cînepa de toamnă... este lăsată astfel două sau trei zile ca să se dubească. PAMFILE, A. R. 173. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Ce inseamna? |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DUBI: DUBÍ, dubesc, verb IV. (regional) 1. tranzitiv A tăbăci, a argăsi. • Expresia: A pune (pe cineva) la dubit = a băga (pe cineva) la închisoare. 2. reflexiv (Despre in, cânepă etc.) A se muia, a se topi, a se destrăma. – Din limba ucraineană dubyty. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DUBI: DUBÍ, dubesc, verb IV. (regional) 1. tranzitiv A tăbăci, a argăsi. • Expresia: A pune (pe cineva) la dubit = a băga (pe cineva) la închisoare. 2. reflexiv (Despre in, cânepă etc.) A se muia, a se topi, a se destrăma. – Din limba ucraineană dubyty. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dubi: dubí [Atestat: DEX / prezentul indicativ: dubibésc / Etimologie: ucr дубть] (Reg) 1 verb tranzitiv: A tăbăci. 2 verb tranzitiv: (Îe) A pune (pe cineva) la dubit A băga (pe cineva) la închisoare. 3 verb reflexiv: (despre in, cânepă etc.) A se destrăma. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș dă următoarea definitie pentru dubi: dubí, dubesc, (dubdí), verb tranzitiv – A argăsi, a tăbăci, a prelucra pielea animalelor pentru confecționarea unor obiecte (ALR 1956: 531). – Din limba ucraineană dubyty. Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dubi: dubí (a dubi) (regional) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele dubésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea dubeá; conjunctiv prezent 3 să dubeáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru dubi: dubí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele dubésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea dubeá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural dubeáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru dubi: dubi, dubesc vezi t. a aresta, a închide. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru dubi: dubi verb vezi ARGĂSI. TĂBĂCI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'DUBI' DUBÁTDUBAWNTDUBEÁLĂdubéscDUBÍDUBIÓSDUBÍREDUBÍTDUBÍȚĂ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL dubi Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului dubi dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Dubí [Atestat: DEX / prezentul indicativ: dubibésc / Etimologie: ucr дубть] Reg 1 verb tranzitiv: A tăbăci. 2 verb tranzitiv: Îe A pune pe cineva la dubit A băga pe cineva la închisoare. Dubí a dubi regional verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele dubésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea dubeá; conjunctiv prezent 3 să dubeáscă. |
GRAMATICA cuvântului dubi? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului dubi. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul dubi poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE dubi? Vezi cuvântul dubi desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul dubi?[ du-bi ] Se pare că cuvântul dubi are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL dubi Inţelegi mai uşor cuvântul dubi dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe A pune pe cineva la dubit = a băga pe cineva la închisoare A pune pe cineva la dubit = a băga pe cineva la închisoare A pune pe cineva la dubit = a băga pe cineva la închisoare |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL dubi |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Compus: mătreață-de-arbori sau mătreața-brazilor?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|